Pe trepte-ntrepătruse, spirale repetate

ce populează imaginația, coboară o regină în lucitoare mantie - e bunătatea turnată în lumină.

Largi gesturi, blândă privire, fremătătoare aripi care desfac muzici

împrăștiindu-le-n înalt. La ale ei picioare de argilă albă îngenunchează cuvintele ce apoi înseninează file, stropindu-le cu galben de lumină.

Șuvoiul blond din păru-i se răsucește-n cădere pe umerii puternici, înmuguriți cu aripi, croind o mantie scumpă cu adâncite cute de prea grele și prea coapte fructe de gând.

Peste munții-npăduriți din jur

se suprapun piramide

ce conturează intersecția luminii cu umbra.

Povești lungi, sacre, savant cioplite-n semne,

călătoresc cu rândul, născând scântei de povești.

Foșnete grele de ierburi îi încearcă răbdarea

dar ea, ca scoica dusă la înălțimi de ureche,

se aude în ecou și se împrăștie în suflete.

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Iunie 13, 2011 la 9:32pm
călătoresc cu rândul și cioplesc... semnul meu de lectura

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor