- Deschid fereastra și privesc conturul

Pădurii seculare ce te-ascunde

Și sper tăcut că poate-ți pierzi condurul

Până când noaptea o să mă inunde

 

Să pot găsi o cale spre poiana

Cu flori de câmp crescute la-ntâmplare

Și-am să te strig în șoaptă: Liliana

Oprește-te să-mi faci înc-o favoare,

 

Încalță pantofiorul cu smaralde

Și calcă-ncet să nu strivim covorul

Pe care luna vine să ne scalde

Când îți ating cu buzele piciorul.

 

- Pecetluieşte-mi paşii cu săruturi

Că te-am purtat prin roua neatinsă

A verilor şi alte începuturi

Am inventat poveştilor. Deprinsă

 

Desculță peste pântecul pădurii

Am fost de-atunci, de când eram copilă,

Dar dacă vrei, de-acum încalţ condurii

Făcuţi din stropi smarald de clorofilă,

 

Dar nu cumva te pună necuratul

Să uiţi că voi pleca în miez de noapte

Ca să revin, frumoasă ca păcatul,

Să adunăm din Eden mere coapte.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif 

Vizualizări: 27

Nu sunt acceptate comentarii pe acest blog

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor