poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
S-ar putea spune multe
despre sentimentul propriilor limite
chiar şi oraşul îşi schimbă pielea cîteodată
şi cerul, şi plaja
suficient pentru a spori deconcertarea
omului care pleacă în fiecare dimineaţă
în excursie
privind oamenii cu mirare cuminte şi placidă
uneori prea slabă pentru propriile teorii.
Aşa înduri: cînd nu eşti de faţă,
nici în eternitate nimic nu curge
mai mult decît dor şi durere.
Se poate spune: mi-e dor de vară, de Il Rosso
sau mi-e dor de o altă lume ori chiar de mine însămi.
Aşadar, de ştiut, de neştiut, de visat.
De tine, ca de mine.
Adaugă un comentariu
Da, uneori uităm şi de noi înşine...Îmi place poemul, m-am regăsit în el...Şi fotografia asta poetică este nemaipomenită...Cu stimă...Felicitări
Adrian, Vali, dle Hatos, vă mulţumesc pentru lectură şi consideraţii!
"Se poate spune: mi-e dor de vară, de Il Rosso
sau mi-e dor de o altă lume ori chiar de mine însămi.
Aşadar, de ştiut, de neştiut, de visat.
De tine, ca de mine."
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !
Alătură-te reţelei reţeaua literară