Ah, vino iar, coboară,
Din steaua strălucindă
Fă alb de nea oglindă...
Torent de primăvară!

Mă mângăie pe obraz
Cu plușul cald, suav
Topește-mi ger bolnav...
Fă iar păduri topaz!

Fă-mi nări iar fremătânde
De reavănul de câmpuri.
Dă-mi adieri din vânturi...
Iubiri fă iar, flămânde!

Trimite-mi sunet-lied
Din pliscuri cântătoare
Și pomi pictează-mi floare...
Și arome, câmp arid!

Adu-mi albastrul pur
Pe iris ce vrea cer.
Dă-mi gust să uit ”stingher”,
Topindu-mă-n împrejur!

Dă-n copt crude copile
Înspre vara ce le-așteaptă.
Chircit de frig, îndreaptă,
În scurte nopți, lungi zile!

Fă-mă să lunec iar
Speranța de-nnoire,
Făcând vis amintire
Și stea din felinar!

Lasă-te cont de număr
Ca trecere-n sublim.
Doar tu ne-nveți ”iubim”...
Rău, privit peste umăr!

Coboară iar, ah vino,
Spirit din seve caste,
Se îngemănând din astre...
Terra, iubit-o, alin-o!
29.02.2012

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor