Înotând în ocean de cuvinte

desenez conturul unei vieți.

Blazonul fiecărei dimineți

se naște din viersul vrăbiuței,

din lacrima ce sfarmă zăvoare

deschizând ușile rugăciunii.

La cer nu urci fără osteneală

așa că,

iubesc ca și cum aș muri mâine

trudesc, ca și când aș trăi veșnic

și scriu,

scriu pentru descătușarea angoaselor.

În cartea aceasta a sufletului meu,

cuvintele prind viață ca într-un film

al cărui protagoniști

sunt eu, și cei de alături.

Geniile sânt angelzate în cer

eu sunt doar muritoare de rând

co-regizorul din umbră al propriului destin,

îndrăgostită de viață.

Cine iubește poartă raiul în inimă!

 

07-11-2013

Vizualizări: 38

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor