S-a plictisit tot stând mereu acasă,
Privind cu jind la vânzoleala străzii,
Invidiind pe toți; vremea-i frumoasă
Sau ger e?... Of, plictisul ogrăzii!

Nici muncă nu mai este, nu-i vacanță,
Despre ceva mai bine, tot se-afundă;
Tristețea-i tot mai sumbră, nu-i speranță,
Și viața tot se scurge, tot mai muribundă.

Și cât elan de zbor e, ce voință
Să spargă tot banalul, să se plimbe...
Dar de un timp -și lung- e doar căință
Și orice-ar vrea, nu poate ca să schimbe.

Este-un abis de eșecuri, bluff șirag,
Ce lasă fără nicio sursă împliniri
Și bani sfârșesc, te lasă și cel drag...
Rămâi cu ochii pe fereastră, doar gândiri!
30.01.2012

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor