Din prea multe motive, de fiecare data independente de vointa noastra (daca vrei, poti spune ca intamplarea joaca rolul ei), suntem in situatia in care incercam sa gasim un vinovat in randul celor din jurul nostru, pentru momentele mai putin placute care ne insotesc zi de zi in viata, pentru ca mai apoi sa descoperim (desi unii stiu, nu?) ca in propria persoana gasim prima sursa de rau sau bine (asa cum si tu afirmai).
Incearca sa vezi partea luminoasa a tuturor aspectelor, dar pentru a reusi, stii bine, trebuie sa incerci sa te detasezi de modul obisnuit de a privi in jurul tau.
Nu gandi nimic un moment, lasa-ti libere doar senzatiile pe care le simti venind din jurul tau spre fiinta ta si in acelasi timp incearca sa te eliberezi de acel gand rau care te determina sa crezi ca tu ai fi vinovat de naufragiul acelor corabii...
Sunt atat de multe energii bune in univers si atat de multe posibilitati ca noi sa le declansam si sa intram in acord cu ele, incat ar fi imposibil ca tocmai tu sa nu gasesti calea spre tine, pentru ca mai apoi sa descoperi ca Eu e Tu si invers. E vorba de Eu-l tau gandit de la tine spre univers (vezi, n-o sa folosesc cuvantul lume) si care e o anume parte integranta a universului, si de Tu cel care accepti sa iei partea ta din univers prin ceea ce ti se intampla, adica (poate-i chiar asa, inca nu sunt sigura) viata ta, trairile tale.
Incearca sa vrei sa accepti pentru tine doar ceea ce e bun, frumos, uimitor.
Incet, posibil (de ce nu, chiar sigur) vei afla raspunsul. Si eu consider ca raspunsul se afla undeva in subconstientul tau.
Zambeste, te rog incearca, poate astfel reusesti sa revii la sentimente mai bune fata de tot. Apoi...
Mult bine!

Vizualizări: 70

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Elena Savu pe Septembrie 15, 2013 la 2:55am

Ceea ce simti este tot ce ai... Ceea ce gandesti a fost, partial, format de altii... Esti tu insuti...sau alegi sa fii pentru fiecare...? Nu insist. Nu astept raspuns. Rasunsul, de multe ori, a fost deja rostit...

Comentariu publicat de Elena Savu pe Septembrie 15, 2013 la 2:53am

Nu insist. Esti ce simti, la fel cum esti ce gandesti. Fiecare gand devine cuvant, daca-l imbratisezi ca pe un bun dat de miraculoasa constiinta a eu-lui ezacerbat. Cuvantul devine fapta. Fapta ta, ca om. Faptuind devii.

Insa nimic despre vise, despre armonia intre aici si acum, intre mine si intregul Univers. Intre ploaia aceasta si cerul de peste nori... Gandirea este limitata, Domnule Hatos. Se zbate si ea intre cutumele si definitiile pe care le-am invatat de mici copii, nu pentru ca am fi vrut, ci pentru ca societatea spune ca trebuie sa ne aliniem la un anumit standard. Aliniere, ma intreb, sau alienare...?

Comentariu publicat de Elena Savu pe Septembrie 13, 2013 la 11:15pm

Gndeste ceea ce simti, simte ceea ce gandesti... Nu alege intre acestea doua.

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor