o macara căzută pe un bloc
o piață surpată cu zidurile scurgându-se
pe trotuarul mlăștinos

copaci căzuți în mijlocul șoselei crăpate
câteva mașini ruginite din care ies vietăți
podul plin de veredeață
peste tot ceață ca o vată

vântul sună într-un buhai
cenușiul ăla care te adoarme toamna
apasă dinspre nori
singurul zgomot străin zornăitul cheilor
pe care le rotesc în palme
în timp ce privesc cum vin din părți diferite printre gâze
trei
unul alb altul mort
al treilea cu gesturi familiare

Vizualizări: 90

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Viorel Tăutan pe August 22, 2013 la 8:38pm

 În manieră descriptivă, înţeleg o Apocalipsă în spaţiu terestru, din care lipseşte profeticul "potop de foc"; dovadă -  "podul plin de verdeaţă", cu detalii şocante. Sau o dezola(n)tă stare sufletească, un coşmar producând metamorfozarea peisajului citadin. Îmi place! 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor