- Nu râde ca şi cum n-ai înţelege

Că te întreb, iubite, când mi-e dor

Cum luna guvernează fără lege

Aceste nopţi supreme de amor?

 

Tu ai încins cuptorul cu dorinţe

Sau iulie-i de vină pentru tot?

Sunt nopţile acestea consecinţe

Că dragostea nu are antidot?

 

Când gura ta-mi recită trupul, freamăt,

Metal topit mi-e sânu-n palma ta,

Sub pieptul ars tresare câte-un geamăt,

Dar roagă-l tu, pe iulie, să stea.

 

- Nu râd, iubito, vreau să se închege

Un dans nebun, Fecioară-n Vărsător,

Și poate lumea toată va-nțelege

Cum te iubesc în luna lui cuptor

 

Cu buzele arzând ca o văpaie

Și mâna tremurând pe sânul mic,

Să nu-mi ceri tratamente, nu vreau ploaie,

Șampania o sorb de pe buric.

 

Când te recit vibrant la strofa-a treia

Mă las pătruns de-al dragostei tumult,

Eu recunosc, și-n vis, că ești femeia

Ce-n iulie ador să o consult.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 27

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor