- În mijloc de iarnă cu bune, cu rele,

Mi-e sete de tine, ascunsă-n dantele,

Te caut prin versuri... Poemele mele

Vorbesc despre vremuri când pături de stele

 

Cădeau peste umerii goi. Ce angoase

Creșteau lunecând prin obloanele trase,

Când muguri de dor înfloreau sub mătase

Și noi număram nopți păgâne, geroase...

 

De-atunci să fi fost veșnicia furată,

De nu pot găsi cărăruia-ngropată

Sub neaua căzută, cum n-a fost vreodată...

Mi-e dor să te am într-o noapte ingrată.

 

- Ce iarnă flămândă zăpada aduce,

Pe umerii ninși port prăpăstii și-o cruce

Pe care-o s-o las, undeva,-ntr-o răscruce,

Prin visele albe ce-alergă năuce.

 

Așa vei afla că prin minte-mi treci goală

Ca rima-n poeme plutind peste coală,

Mi-e dor să te simt ca pe-o vină letală

În piept, ca și cum ai intra într-o sală,

 

Cu pașii micuți să-mi străbați înc-o dată

Și somn, și nesomn, sub mătasea brodată

S-alunec încet pe-o cărare damnată,

Să fim amândoi într-o noapte ingrată.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 30

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor