Note de cititor la romanului „Copilul nedorit”

    Sub semnul vremii

 

După ce ani de-a rândul ne-a fost dat, ca elevi, nouă celor născuţi pe la jumătatea secolului 20, să citim nuvele ca „Desfăşurarea“ lui Marin Preda ori romane precum „Bărăgan“ de E. M. Galan (ca să dăm doar două astfel de exemple), opere în care chiaburii, duşmani înrăiţi ai poporului, sabotau procesul paşnic şi firesc de colectivizare a agriculturii, în ultima vreme apar tot mai multe nuvele şi chiar romane în care bogătanii de atunci sunt reabalitaţi, ei fiind de fapt  ţărani harnici, exemplari, cu frică de Dumnezeu, miloşi şi înţelegători, uneori de-a dreptul altruişti. Nu cu mult timp în urmă am citit în câteva reviste literare cu câtă lipsă de omenie şi de înţelegere au fost trataţi atunci de consătenii lor ţăranii înstăriţi şi gospodari care s-au opus din motive bine întemeiate intrării în colectivă.

Cert este faptul că semințiile aşa-zise burgheze şi copiii lor au avut de suferit în comunism, şi acest lucru iese la iveală şi în romanul de faţă, „Copilul nedorit“, apărut recent la editura Societatea Scriitorilor Militari din Bucureşti şi semnat de octogenarul Ion C. Gociu, colonel în rezervă (autor a câtorva cărţi în ultimii ani) împreună cu consoarta sa, Nelly Gociu (debut absolut), carte publicată astfel în conformitate cu  principiul „unde-s doi puterea creşte…“

Soţii Gociu prezintă în cartea lor destinul numeroasei familii a învăţătorului Ion Găvănescu din localitatea Măru Roş, cu şapte copii, fost membru PNL şi director de şcoală, taxat însă drept „chiabur“ când ajung comuniştii la putere, sistematic persecutat şi lapidat de aceştia. Familia sa, care înainte vreme prospera, ajunge acum tot mai săracă, privată fiind cu rea intenţie de magazinul moştenit de la tatăl socru, precum şi de bunurile din casă. Desigur că, pentru a vedea modul pervers, de-a dreptul diabolic cum această lapidare se produce, este necesară lectura cărţii.

Ajuns bătrân, sărac şi singur, fără pensie  pe o perioadă de şase ani, învăţătorul Găvănescu este vizitat şi ajutat mai mult de Cornelia, fiica cea mică, nedorită cândva de el, care locuieşte în Târg şi care îi aduce alimente şi alte lucruri necesare. Oricum aceasta, prin căsătoria cu economistul Titi, fost director al Băncii de Stat, devenită Cornelia Lungulescu şi ajunsă în finalul cărţii la vârsta onorabilă de peste şaptezeci de ani, nu are motive să se plângă…

Finalul, constând dintr-o “Postfaţă” cu caracter informativ, rămâne în memorie prin două interogaţii retorice:

        ...„Şi acum, după 25 de ani vedeţi unde am ajuns? După opinia pe care aţi avut-o atunci, credeţi că se mai poate aşa ceva!?“(p. 237).

Nunta învăţătorului Ion cu Vetuţa, cea mai bogată şi frumoasă fată din satul Măru Roş, la care participă şi prefectul, ca naş, este amănunţit prezentată, fiind un adevărat document de  epocă. La fel, mai târziu, tradiţia oltenească a parastasului la un an după moartea soţiei dascălului Ion la vârsta de doar 54 de ani, de inimă rea, regretând că a donat  prin semnătură 10 hectare din pământul cel mai bun Gospodăriei Agricole de Stat (De fapt a făcut-o în speranţa că cele două fete mai mici, Magdalena şi Cornelia, vor putea urma nestingherite liceul şi să-şi facă astfel un rost). Dorința aceasta, după cum avea să se dovedească mai târziu, a fost însă deşartă…Cornelia este dată afară, iar pe Magdalena, ca să nu o aştepte o soartă asemănătoare, o retrage la timp tatăl.

Apar în carte o serie de regionalisme, precum: “halângă”, “ciupaguri”, „vig”, „peşchir”, „goci”, „livej”, „zăbic”, „sănic” etc.

Meritul principal al celor doi autori este acela de a prezenta o lume revolută, necunoscută tinerelor generaţii de astăzi, fapt pentru care cartea aceasta poate fi văzută drept un document de epocă.   

 

         Mircea M. Pop                                                          29 iunie 2015                                           

           Haidelberg, Germania

 

           Notă

           A fost publicată în revista Vatra veche nr. 7/2015 pag. 36

Vizualizări: 52

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor