- Bărbatul pe care-l iubeam să fi fost

Un cer nisipiu sub deşertul arid

Din care-am plecat, undeva, fără rost

Urmând un blestem ca o-ntoarcere-n vid?

 

Bărbatul pe care-l strigam m-a dorit

Şi ca pe-un odor m-a condus în iatac,

Atingerea lui diamant şlefuit

Făcea trupul meu. Se cuvine să tac

 

Sau poate să spun tuturor ce gândesc?

Prea multe tăceri s-au lăsat între noi

Bărbatul acesta pe care-l iubesc

M-ajută să caut cărarea-napoi.

 

- Femeia pe care o iubeam și-n vis,

O perlă albastră în scoică de-argint,

Ascunsă-n nisipul acelui abis

Îmi toarnă, și astăzi, în suflet absint.

 

Femeia pe care-o strigam m-a vrăjit,

Pe brațe m-a dus în poeme cu har

Doar noaptea, şi-mi arde în suflet mocnit

Iubirea ce-aleargă desculţă pe jar.

 

Aş scrie mai mult despre cât preţuiesc

Extremele ei, când nostalgic visez,

Femeia acesta pe care-o iubesc

E-un dans nesfârşit, ca un vals vienez.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor