Port girul unor împliniri trăite spontan
ies din scoica timpului cu aripi de vultur.

Privesc în faţă schimbarea din interior
n-are cine să mă oprească.

Scăpat de piedici repetate fac săritura
care se face pe trepte tot mai înalte.

Oasele roţii se rostogolesc flămânde,
uleiul intră pe osia deplăsării lumii
face diferenţa şi se hrăneşte cu ea.

Într-o lume fără răgaz nimic nu poate lipsi
comunicarea cu tine şi ceilalţi învinge.

Orice izolare devine o moarte consimţită
şi totul intră într-un gol.

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor