Nu-mi pasă ce şopteşte lumea

De mine,c-aş fi nu ştiu cum...

Căci,mi-am adus ,femeie frumuşică

În căsuţa mea,de lângă drum

 

Nu-mi pasă ce şopteşte lumea,

Când trec nepăsator prin sat,

Ţinându-mi strâns de mijlocel femeia,

Oprind-o-n loc ,cu-n dulce sărutat.

 

Mi-e dragă numai mie

Şi drag îi sunt şi eu.

Las lumea să vorbească..

O bate... Dumnezeu!

 

O, Doamne,cât de rea e lumea!

Şi ce-o avea cu mine ea?

Nu-i cer nimic ,şi nici n-aş vrea

Nici eu,şi nici iubita mea!

 

Când nu e lângă mine,

Mă duc în calea ei.

Simt sufletul că-mi arde,

O,Doamne,ce-i iubirea...ce-i?

Vizualizări: 85

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Petre Ioan Cretu pe Iulie 23, 2014 la 10:27am

Vers sprintar, in ritm saltat, dar cu usoare accente triste, nemultumirea aceea ancestrala, dar si jovialul jem'enfiche, o spune un calarasean din brancoveni :D

Sa auzim numai de bine.

PS Parca ati avut un concurs literar la Dor Marunt?

Comentariu publicat de marin toma pe Iulie 23, 2011 la 12:19pm
multumesc domnule Zinca,inainte de trimis tiparului, se mai stilizeaza,se mai perie.dar sunt foarte ocupat cu editarea revistei dor de dor pe luna iulie ;i trimiterea in tipografie.O zi minunata va doresc
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Iulie 23, 2011 la 11:59am

Simt sufletul că-mi arde

Şi ce-o avea cu mine ea?

 

Las lumea să vorbească,

Nu-mi pasă ce şopteşte,

Mi-e dragă şi e a mea...

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor