O nouă perspectivă pentru învăţământul românesc?

„Chemaţi de sfânta datorie
De-a lumina noi talpa ţării,
Cu dor de muncă şi frăţie,
Răspundem glasului chemării.

Semănători, pe toată viaţa,
De soare-n natul viitor,
Luptăm din greu să topim gheaţa
Şi amorţeala bietului popor.”
(Din „Imnul învăţătorilor”)


În perioada 27-30 august 2009, am participat la al XXX-a Congres al Cadrelor Didactice din România şi al Cadrelor Didactice de peste Hotare, desfăşurat la Bucureşti, având ca scop principal dezbaterea Codului educaţiei, dar şi a altor proiecte de acte normative din domeniul educaţiei.
Dezbaterile au fost conduse de domnul Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România.
La deschiderea lucrărilor a fost prezent domnul Traian Băsescu, preşedintele României, care, după o pledoarie pentru rolul dascălului în societate, a subliniat necesitatea unor legi care să permită performanţa elevilor. A precizat că speranţa este într-un sistem de educaţie performant, adaptat la nevoile actuale ale ţării şi a subliniat că deprecierea din educaţie e rezultatul bunei înţelegeri dintre sindicate şi politicienii care vin cu amăgiri de moment în detrimentul temeiniciei actului educaţiei.
Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, de profesie învăţătoare, a precizat importanţa elaborării de legi simple şi clare, pe înţelesul tuturor, fără formulări de genul „trebuie să se întâmple…”, „ar fi bine să…”. Formată fiind la Liceul Pedagogic din Blaj, şcoală cu tradiţie, a acuzat, ca de altfel noi toţi cei care am absolvit un liceu pedagogic, desfiinţarea acestor licee. Prin desfiinţarea liceelor pedagogice şi înfiinţarea colegiilor universitare, nu s-a mai procedat selectiv la recrutarea cadrelor didactice. A mai precizat că, dincolo de faptul că alegem să ne perfecţionăm, oricâte diplome am obţine, nu acestea vorbesc despre calitatea unui dascăl adevărat şi a încheiat citându-l pe Iorga: „Lemn bun, lemn rău, aceeaşi cenuşă. Dar nu aceeaşi flacără.”
Această idee a fost continuată şi de doamna Adriana Pană, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar, care a făcut o comparaţie între calitatea dascălului absolvent de liceu pedagogic şi cea a dascălului care nu are la bază acest liceu. Deoarece era o necesitate, începând din acest an şcolar, s-au reînfiinţat liceele de acest profil, deocamdată, ca un prim pas, doar pentru specializarea „educatoare”.
Referitor la Codul Educaţiei, a precizat că acesta a fost elaborat în prezenţa unor specialişti, cadre didactice, reprezentanţi ai celor patru confederaţii sindicale, reprezentanţi ai părinţilor, studenţilor, persoane implicate în educaţie. În ceea ce priveşte ideea de a se trece clasa a IX-a la învăţământul gimnazial, a prezentat argumente contra, cum ar fi lipsa bazei materiale din şcoli şi migrarea cadrelor didactice. Deoarece se doreşte recunoaşterea diplomelor obţinute la absolvirea liceului, la nivel mondial, ciclul liceal va rămâne structurat pe patru ani.
A mai precizat că, dacă viitorul imediat este în mâinile politicienilor, adevăratul viitor este în mâinile dascălilor, nici o altă meserie nefiind atât de cuprinzătoare. De aici rezultă întrebarea: „Cine ar trebui să fie dascăl?”.
Viorel Badea, senator, profesor de limba română şi italiană, ne-a atenţionat să nu uităm de la ce plecăm: de la copil, spunând că măsura hotărârilor trebuie să fie copilul.
În cea de-a doua zi de dezbateri, doamna ministru Ecaterina Andronescu a prezentat detaliat capitolele din noul Cod al educaţiei, referitoare la: organizarea pe cicluri a învăţământului, reforma curriculară, reforma evaluării, reforma manualelor, introducerea Cartei Şcolii, autonomie, mecanismul managementului şcolar, introducerea unui an de stagiatură pentru toţi absolvenţii de facultate, pe sistemul Bologna, elemente de statut ale personalului didactic, asigurarea calităţii, finanţarea învăţământului, formarea continuă.
Astfel, grupa pregătitoare va rămâne la grădiniţă, dar devine obligatorie (oricum, la ora actuală, frecventau grupa pregătitoare 97% din copiii de vârstă preşcolară), la fel şi clasa a IX-a rămâne la liceu, din motive de infrastructură şi de migrare a cadrelor. Astfel, ciclul primar va rămâne un ciclu orientat pe patru ani, la fel şi cel gimnazial şi cel liceal, organizare legată şi de tradiţia românească.
Reforma evaluării, cu accent pe evaluarea continuă, trebuie să se facă pe baza standardelor naţionale. Evaluările de la clasă şi cele naţionale trebuie să ne ajute să ştim încotro îndreptăm sistemul în viitor. Se vor efectua evaluări după clasa a II-a, pentru aplicarea soluţiilor remediale, la sfârşitul clasei a IV-a, iar la absolvirea clasei a VIII-a, evaluări naţionale, după model internaţional. La aceste evaluări, este important ca elevul să aplice, nu să redea ceea ce a învăţat.
Prin introducerea Cartei Şcolii, după modelul Cartei Universitare, se urmăreşte stabilirea relaţiilor cu comunitatea civilă, părinţii, elevii. Carta Şcolii va fi cartea de identitate a fiecărei şcoli, care va da prestigiu unităţilor de învăţământ şi încredere părinţilor şi elevilor în şcoală.
Ca element de noutate, se va introduce un an de stagiatură pentru toţi absolvenţii de ciclu Bologna, an în care un absolvent va beneficia de sfaturile unui mentor, care îl va nota. La terminarea anului de stagiatură, după susţinerea a două probe, una practică şi una teoretică, va primi titlul de profesor.
Referitor la capitolul despre asigurarea calităţii, s-a prezentat rolul ARACIP, pentru învăţământul preuniversitar, şi al inspectoratelor şcolare judeţene pentru asigurarea calităţii în fiecare judeţ.
Un capitol special este cel referitor la finanţare: finanţarea de bază şi cea complementară.
În capitolul destinat formării continue, este subliniată importanţa creării mecanismului de a participa la programe de perfecţionare şi iniţierea unui program care să cuprindă: proiectarea curriculară, competenţele digitale şi modul de modernizare a cunoştinţelor de psiho-pedagogie.
La Congres au participat şi cadre didactice de etnie română, din alte ţări: Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Albania. O situaţie a învăţământului românesc din aceste ţări, a prezentat-o domnul senator Titus Corlăţeanu, jurist, preşedinte al Comisiei de Politică Externă, care a subliniat rolul sensibilizării societăţii româneşti faţă de românii din afară, o posibilitate fiind elaborarea unor manuale de istorie a ţărilor din jurul României.
Medalia de aur, obţinută anul trecut de către delegaţia Ucrainei -ţară în care dascălii de etnie română din Crimeea, Transcarpatia, Cernăuţi, depun eforturi pentru menţinerea „şcolii în limba mamei”- a fost înmânată în prima zi de congres, de către preşedintele ţării, delegaţiei Serbiei. În Serbia, pe Valea Timocului şi Valea Moraviei, unde se vorbeşte limba română în dialect, se urmăreşte reînfiinţarea claselor cu predare în limba română.
Domnul profesor Vasile Molan a prezentat unele deficienţe ale învăţământului românesc, descoperite ca urmare a unei cercetări întreprinse în patruzeci de unităţi şcolare:
- la preşcolari, 76% din timp vorbeşte educatoarea;
- preocuparea de a transmite un volum mare de informaţie duce la diminuarea activităţilor practice;
- elevul nu face suficiente exerciţii de exprimare orală;
- scrierea, într-o oră de limba română, este neglijată; puţine sarcini didactice se rezolvă în scris;
- elevii nu sunt obişnuiţi să întrebuinţeze dicţionarul, motiv pentru care ar trebui ca manualele să aibă, la sfârşit, dicţionare explicative;
- evaluările cuprind 80% cerinţe şi doar 20% aplicaţii practice.
Rezoluţia adoptată de cadrele participante la Congres cuprinde următoarele solicitări:
1. Condiţii de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice:
a. învăţător, educatoare (liceu pedagogic);
b. profesor cu studii de scurtă durată;
c. profesor cu studii de lungă durată.
În cazul profesorilor cu studii de lungă durată, salarizarea să fie egală cu cea a profesorilor din învăţământul preuniversitar.
2. Asociaţiile profesionale ale cadrelor didactice să aibă rol consultativ la nivelul unităţilor şcolare, inspectoratelor şcolare şi chiar la nivel ministerial.
3. Încadrarea în învăţământul preşcolar şi şcolar să fie pe post, dar nu mai mult de optsprezece ore.
Acestea sunt obiectivele majore, toate celelalte propuneri venite din partea participanţilor, fiind anexate la această rezoluţie:
- revenirea la examenul de titularizare la nivel naţional, nu judeţean;
- consiliile de administraţie să aibă un procent mai mare de cadre didactice;
- revenirea orelor de educaţie fizică în atribuţia învăţătorilor;
- revizuirea manualelor şcolare; revenirea la manualele unice;
- toţi elevii să primească la începutul anului şcolar manuale noi;
- modificarea legislaţiei pentru alegerea directorului, făcându-se posibilă ocuparea acestei funcţii şi de către învăţători;
- renunţarea la întocmirea de documente şcolare inutile;
- evaluarea cadrelor didactice să se facă de către un specialist;
- la grupa pregătitoare să predea o educatoare şi un învăţător;
- la clasele II-IV, să se reducă orele din trunchiul comun;
- mentorul să aibă, obligatoriu, la bază, liceul pedagogic;
menţinerea salariilor şi gradaţiilor de merit în învăţământ;
- stabilirea statutului de consilier educativ, salarizarea şi degrevarea de ore a acestuia;
- stabilirea rolului inspectoratelor şcolare judeţene, în cazul în care intră în vigoare evaluarea externă;
- precizarea clară a atribuţiilor părinţilor elevilor, pentru evitarea abuzurilor din partea acestora;
- renunţarea la sistemul de notare cu calificative, la ciclul primar;
- învăţământul obligatoriu să fie de zece ani.
S-a votat pentru acordarea de mandat imperativ Consiliului Director al AGIRo, pentru a prezenta şi a sprijini votarea în Parlament a variantei Codului educaţiei, care va cuprinde aceste puncte.

În cele trei zile de dezbateri, s-a vorbit frumos şi s-a aplaudat frumos. Aşteptăm să vedem câte dintre punctele cuprinse în noul Cod al educaţiei vor deveni literă de lege, astfel încât, performanţa didactică despre care s-a vorbit să se regăsească în sistemul educaţional.
Doamne ajută!

Vizualizări: 42

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Vali Slavu pe August 5, 2010 la 8:10am
Mara dragă, articolul este de anul trecut. Oricum, aşa cum era de aşteptat, nu s-a schimbat mai nimic în bine. Voi participa şi în acest an, în perioada 27-31 august, la Congresul Cadrelor Didactice, care va avea loc la Constanţa şi voi reveni cu noutăţi.
Comentariu publicat de mara pe August 5, 2010 la 7:56am
INTERESANT , SA VEDEM CE SE MAI AUDE CU INVATAMANTUL DIN TOAMNA...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor