- Plouă cu soare și mă simt ciudat,

Nu știu ce anotimp mi se cuvine

Din anul care curge sacadat

Fără să-mi lase-o clipă lângă tine

 

Și mă întreb dansând prin ploaie gol:

Cât să aștept o primăvară nudă

Să fie-a mea? Că parcă-i un viol

Această vară care râde crudă

 

Lăsându-mă să gust numai un strop

Din minutarul îmbrăcat în zeghe

Și orologiul parcă merge șchiop

Că pân' la tine par mai multe leghe.

 

- S-a-ntunecat demult... Prin amintiri

Colind cu pasul dorului de tine,

Piciorul prins în spini de trandafiri

Însângerează drumul. Versu'-mi ţine,

 

Până spre zori, de cald şi de urât,

Mă dojenește-n ceasul dimineţii

C-am aşteptat fără să ştiu, oricât,

Pe un peron la marginile vieţii

 

Şi încă port speranţă-n buzunar,

Succesiuni de sterpe anotimpuri

Se-nghesuie. Ne-om întâlni măcar

Să înnodam destinul peşte timpuri?

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 49

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor