În frunza ce-a căzut
o amintire
pe bancă nimeni
parcul gol
mă ţintuia privirea unui câine
şi pădurea
ce-şi îmbrăcase straie noi….

Sub salcia pletoasă
amândoi
demult, demult...
un soare ne îmbrăţişa
şi-o singură lumină
ne veghea...

azi
frunzele nu-şi amintesc...
un trecător grăbit
un loc pustiu
şi umbra ce-a zâmbit...

De ce atâta cer
într-o trăire
şi-o bancă goală...
cine-i de vină?
Cine?!
poate-i doar frunza
desprinsă dintr-o altă amintire
sau...
privirea-nfometată
a unui câine de pripas

un pas
alt pas...
un alt octombrie de jar
un calendar
rămas cu două foi
şi iarna ce-a găsit sălaş
în golul
dintre noi...
în...

26 octombrie 2012 ( în parcul Paşcani)

Vizualizări: 36

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de valentina pe Octombrie 27, 2012 la 2:19pm

Dragă Adrian,

ce poate fi mai frumos... decât un foc de tabără,

voie bună şi un vin de "viţă nobilă"...

nu te pot contazice...

gânduri minunate, pastelate...

valentina

Comentariu publicat de Adrian Grauenfels pe Octombrie 27, 2012 la 8:12am

un zdravan foc de lemne si o sticla de vin bun alunga toate golurile....

cu simpatie A

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor