Omul fără urme

 

Merg tacticos pe asfalt, prin faţa Carrefour-ului

din aproopierea  Gării de Nord,

târându-mi gândurile ca pe o sacoşă cu rotile,

paşii mei nu lasă nicio urmă.

Trec print-o băltoacă băhnită, prin

faţa Clădirii Parlamentului,

paşii mei nu lasă nicio urmă.

Intru în parcul Cişmigiu,

părăsesc aleea, mă afund în noroi,

revin pe asfalt,

paşii mei nu lasă nicio urmă.

Ajung  în faţa Teatrului Naţional,

Mă apucă disperarea, îmi tai degetul cu lama

Şi-mi ung tălpile cu sânge.

Iată că acum paşii mei lasă urme,

alerg haotic în extaz,

cineva de la balconul Hotelului Intercontinental exclamă:

Nebunul ăsta scrie cu urmele paşilor săi,

Eu nu exist şi nu am existat!

 

 

 

                                                                    Lucian Gruia

 

Vizualizări: 60

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor