pe distanța aceasta
un nod ești tu un nod sunt eu un altul
învățase toate bolile negre cu care
plecam
bolile albe cu care
veneai
era precum un mărțișor din luna care
nu mai venea
din timpul care avea rănile lăsate aici
le ocolea
am pleca și nu mai avem unde
plecările erau zidite

am veni și nu înțelegeam cum
înțelegerea nu ne mai știa
avea alzheimer

mă priveai dintre mașini de la capatul lumii

de pe lună

te priveam dintre blocuri de la punctele cardinale

de pe marte

mă știai de pe lună de la capătul lumii

din tine

te știam de pe marte din toate punctele cardinale

din mine

și
cu gura obosită de gânduri
tragem
tragem de această distanță

Vizualizări: 57

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de DUMITRU TIMERMAN pe Martie 30, 2014 la 7:08pm

Felicitări...mereu, mereu ne confruntăm cu distanţele dintre noi şi dorinţa de a evada undeva...Felicitări. Cu respect..

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor