până la ultimul

[Vasile Pin]

pe distanța aceasta
un nod ești tu un nod sunt eu un altul
învățase toate bolile negre cu care
plecam
bolile albe cu care
veneai
era precum un mărțișor din luna care
nu mai venea
din timpul care avea rănile lăsate aici
le ocolea
am pleca și nu mai avem unde
plecările erau zidite

am veni și nu înțelegeam cum
înțelegerea nu ne mai știa
avea alzheimer

mă priveai dintre mașini de la capatul lumii

de pe lună

te priveam dintre blocuri de la punctele cardinale

de pe marte

mă știai de pe lună de la capătul lumii

din tine

te știam de pe marte din toate punctele cardinale

din mine

și
cu gura obosită de gânduri
tragem
tragem de această distanță

[DUMITRU TIMERMAN]

Felicitări...mereu, mereu ne confruntăm cu distanţele dintre noi şi dorinţa de a evada undeva...Felicitări. Cu respect..