- Mi-ai dat ce nu putea fi auzit,

Ţi-am dat ce nu e prevăzut în lege,

Ascuns în mine te-am descoperit

Şi-atunci m-am străduit a înţelege

 

Cum am trăit în lipsa ta atât

Și căror gânduri eram prizonieră,

Sub ce peceţi destinul zăvorât,

Visa la o pereche emisferă.

 

Cât te iubesc, cum te iubesc nu am

Cuvinte care să cuprindă cerul,

Dar ramul greu de flori îţi bate-n geam

Şi poate-așa vei desluşi misterul.

 

- Nu știi ce foc ai reușit s-aprinzi

Doar c-o scânteie de iubire pură,

Cum ai putut din cioburi de oglinzi

Pianului să-i faci claviatură

 

Să cânte iarăși dragostei sonate,

Apoi concertul inimilor noastre,

Ce-au fost atâta vreme condamnate,

Să zboare liber, astăzi, către astre.

 

Cât te iubesc, nu știu să-ți scriu în versuri,

Dar aș putea picta un curcubeu,

O punte între două universuri

Pe care să pășim doar tu și eu.

 

                 Lili Trif & Ioan Grigoraș

 

https://www.youtube.com/watch?v=6EGTYPY8GPE

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor