Cândva


Credeam că doar poeţii


Scriu versuri de dragoste


Şi te-aşteptam


În fiecare noapte


Să-mi omori timpul


Cu privirea



Îţi iubeam fiecare silabă


A numelui


Ca şi când


n-ai fi existat decât tu


şi-mi plăcea să probez rochii


de mirese


albastre




aşchii dintr-un fost ecou


se-aştern pe umerii tăi


şi vreau să-mi spui că mă iubeşti


în toate limbile pământului


ca un bibliofil


care-şi citeşte cartea


până la ultima literă



Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Bianca C. Dan pe Iunie 3, 2010 la 11:29am
da, o iubire adevarata nu moare in timp, ea dainuie ca o flacara nestinsa, prin ploaie sau vant, arsa de soare devine si mai puternica, cel putin asa imi place sa cred...
Comentariu publicat de Muguras Maria Petrescu pe Iunie 3, 2010 la 12:23am
Bianca,
Tot atat de mult il mai iubesti pana la divinizare si acum? Poezia este deosebit de frumoasa. Sper sa ne mai vedem pe la cenaclu.

Muguras Maria Petrescu
Comentariu publicat de driza thoma pe Iunie 2, 2010 la 2:45pm
Versuri elegante,cuvintele alese cu mare grija,sintaxa poetica perfecta

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor