absent
absent
absent
chiar și rotula piciorului pare să fie absentă
din sperjurul acestui tablou introvertit
care mi se atribuie
gardianul
căci despre el este vorba
mă numără cu aceeași încăpățânare albă
cu care un dromader își cară iluzia
setei
aer
frunză
strigăt după chibrite
mașină de cusut litere
și de fiecare dătă mă află lipsă
încerc adesea să îi strig că exist pe undeva
că o formă de răscoală a nelipsei
se poate întâlni
în învelișul meu de sâmbure vechi
că încă se mai scutură ridurile
pe spirala unui izvor rătăcit
în palmă
dar el mă izbește cu privirea
rece a unui temnicer proscris în veșnicia
criptei
și
mecanic
cu un scrâșnit de dinți pe calea ferată
cum doar râșii pot să nască
mă înghesuie în singura întrebare
pe care nu o vreau ști
cănd ai fost iubit ultima oară
fiu al neficei
tac
decojesc pereții
îmi suflec mâinile rușinii
ca pe un bou de prelata nopții
mă rătăcesc în privire tâmp în timp ce undeva
în coaja unui ecou spart
mânia unei prelegeri îmi strigă cu răceală
absent
absent
absent

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor