Sfinţii sunt Prietenii mei !
Îi venerez
şi doresc să ajung şi eu lângă ei.
Sfinţîi, cât au trăit,
numai lui Iisus au slujit.
Nu-i aşa de uşor
să duci viaţa lor,
fără să murmuri vreodată
şi să rămâi credincios până la moarte.
Oh !... dar, câtă « lepădare de sine au îndurat »
ce ispite grele au înfruntat !!...
De cei de lângă ei, erau socotiţi
bolnavi mintal, habotnici, smintiţi.
Ziua munceau din greu
noaptea şi în toată vremea, se rugau mereu.
Pe Golgota, sus
după Iisus
sub Crucea grea şi ei urcau
flămânzi şi îndureraţi
dar nu cârteau.

Să dea Dumnezeu,
văzând pildele sale
să nu rămâi nici tu în nepăsare !
Să nu laşi nici tu faptele bune să se stingă !
Să te străduieşti şi tu, ca viaţa ta,
la desăvârşire să ajungă !

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Elisabeta Branoiu pe August 31, 2010 la 8:41pm

Multumesc din suflet!... Si viata mea e tot departe de a fi desavarsita, in fiecare dimineata fagaduiesc lui Iisus, ca voi urca spre "desavarsirea sufleteasca" insa din nou seara, cand fac bilantul, gasesc tot atatea pacate. Speranta este, ca o vrea sa puna si pentru mine, tot EL, o picatura din sangele varsat pe Sf. Cruce. Asa sa ne ajute Bunul Iisus, pe noi toti. Amin.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor