PERSONALITĂŢI FEMININE REPREZENTATIVE DIN ROMÂNIA: MARIA TĂNASE

 

Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, Bucureşti – d. 22 iunie 1963, Bucureşti). Interpretă de muzică populară. Fiica lui Ion Coandă Tănase şi a Anei (născută Munteanu), studiază la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu” din Bucureşti, doar cursul inferior, fiind obligată să muncească, alături de fraţii şi părinţii săi, pentru a se putea întreţine. Începând cu 1945, a urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, avându-l ca profesor pe Ion Manolescu împreună cu care juca pe scena Teatrului Municipal. În 1934 este admisă, prin concurs, la Teatrul „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, şi distribuită într-un grup vocal în spectacolul de revistă Cărăbuş-Expres, pe al cărui afiş figura cu pseudonimul Mary Atanasiu. Aici a descoperit-o folcloristul Harry Brauner care i-a pregătit lansarea. A început să înregistreze la reprezentanţele bucureştene ale studiourilor „Tomis” şi „Columbia” din Viena, iar în 20 februarie 1938 a debutat la Radio. Succesul a fost răsunător, cronicile i-au fost favorabile: „Tânăra cântăreaţă care e unul din cele mai izbutite talente ale promoţiilor mai noi, aduce pe lângă apreciate însuşiri vocale şi o preocupare de noutate întru totul lăudabilă: studiul temelor folclorice, valorificarea melodiilor populare pe care nu le disează, ci le cântă, păstrându-le nealterată frumuseţea originală. Solista creează astfel şi pune în valoare melodia poporană autentică şi cu deosebire cântecul autentic, terenuri încă necunoscute, neînţelese sau degradate de obişnuiţii noştri diseuri” (revista „Radio-Adevărul”). În 1938, participă la jubileul de 30 de ani de la înfiinţarea Universităţii de la Vălenii de Munte, prilej cu care Nicolae Iorga o numeşte „Pasărea Măiastră”. În 1939 este aleasă de un juriu, din care făceau parte compozitorul Mihail Jora şi Constantin Brăiloiu, să participe la Expoziţia Internaţională de la New York, unde a cântat în faţa fostului preşedinte al SUA Herbert Hoover şi a celui în exerciţiu, Franklin Delano Roosevelt, precum şi a altor personalităţi ca Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi, George Enescu ş.a. În spectacolele de revistă ale Teatrului Alhambra interpretează melodii din repertoriul francez, spaniol, negro-spirituals, precum şi autohtone. La Radio este prezentă în cadrul programului Cântece populare în ritm de jazz, împreună cu formaţia dirijată de Steve Bernard. După câteva luni de interdicţie din partea regimului legionar (octombrie 1940 – ianuarie 1941), din cauza prieteniei cu intelectuali evrei, participă la turneul de propagandă românească din Turcia, unde a avut un imens succes. La Teatrul Taxim a tăiat răsuflarea spectatorilor cu melodii din folclorul local. Sulfikidar, guvernatorul Ankarei, îi propune un angajament permanent la Radio Ankara, o vilă pe insula Buyuk-Ada şi un post de cercetător la Institutul Etnografic, dar artista refuză şi se întoarce în ţară. În timpul războiului participă, alături de George Enescu, George Vraca, Constantin Tănase, la spectacole organizate pentru răniţi sau la unităţile militare, cum ar fi serbarea Pomului de Crăciun de la Regimentul de Gardă Călare, la care au asistat regele Mihai, regina mamă ­Elena şi conducătorul statului, mareşalul Ion Antonescu, precum şi alţi membri ai guvernului. În ianuarie 1944 debutează în opereta Mascota de Edmond Audran, alături de tenorul Ion Dacian şi sub bagheta dirijorului Egizio Massini. Joacă roluri principale şi în piese de teatru, precum Cadavrul viu de Lev Tolstoi, Nana de Émile Zola sau Opera de trei parale a lui Bertolt Brecht. În decembrie 1957 este distribuită, alături de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet şi Florin Piersic, în coproducţia româno-franceză Ciulinii Bărăganului, realizată după romanul lui Panait Istrati. Laureată a Premiului de Stat (1955), Artistă Emerită (1957). A fost curtată de serviciile de spionaj englez, francez, german. Există date conform cărora a făcut parte din grupul de agenţi al lui Eugen Cristescu, alături de Zaharia Stancu şi Mihai Beniuc. „Se pare că celebra cântăreaţă i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani” (Cristian Troncotă). După refuzul de a lucra pentru Securitate, a fost urmărită permanent, fiind considerată un element „care manifestă duşmănie pentru regimul nostru”. A fost supranumită „privighetoarea”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, „Edith Piaff a României”. Corpul ei neînsufleţit a fost depus la Teatrul de Revistă. A fost condusă pe ultimul drum, spre Cimitirul Bellu, de zeci de mii de oameni. „Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche şi cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc şi al unui timp. Aşa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, … parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” (Constantin Nottara).

 

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

 

Vizualizări: 905

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de GEORGETA ANDRIES pe Iunie 29, 2012 la 12:30pm

multumesc pentru articol.

Comentariu publicat de George Marcu pe Iunie 28, 2012 la 7:55pm
Comentariu publicat de Katy urucu pe Iunie 28, 2012 la 7:45pm

Costumul national al Mariei si-a contopit culorile campului romanesc  si glasul pasarilor, printre faldurile lui. Parca ar fi ascuns in contopirea asta si ceva freamat, multe doruri, ceva pur, ceva romanesc! Marie, Marie...

Comentariu publicat de grecu constantin pe Iunie 28, 2012 la 7:10pm

Periodic se nasc

în România personalităţi-simboluri,care îi marchază istoria şi ne fac să ne simţim mândri că suntem români!Şi această zână bună a neamului românesc ne este pildă de dăruire  şi iubire,prin tot ceea ce a făcut pentru semenii ei până în ultima clipă!Îi felicit din toată inima pe cei care trezesc conştinţe prezentându-ne personalităţi  din istoria culturală a României!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor