te-ai mototolit de tot și asta mă sperie

tot adunându-ți oasele din ape tulburi

its so fucking dirty, îmi spui,

iar primitivii aștia s-au înmulțit prea tare

viața e o mortăciune aruncată la corbi

Iar tu încerci să decuplezi infinitul?

 

canibalul din tine îmi mănâncă din palmă

și nu obosesc să mimez viața cu un zâmbet protocolar

mirodeniile pe care le punem deasupra sunt doar de fațadă

e tot atât de gri ca o pisică albă privită de sus

mai târziu voi recunoaște că visez.

 

Vizualizări: 33

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Carmen Tania Grigore pe Iulie 13, 2011 la 7:09pm
un poem indraznet , lucid, chiar daca este nascut din visare! Felicitari!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor