- Da Vinci stă palid la masa de scris,

Codifică preţul iubirii,

Genetic presimte ceva compromis,

Dar totul e rodul gândirii.

 

Oftează, nu poate-nțelege de ce,

Azi totul îi pare ermetic,

El care cândva descuia lacăte

C-un simplu enunţ aritmetic.

 

Ei, bine, maestre, priveşte ‘napoi

Când încă visai Monalise,

Aşa vei simţi că-i nevoie de doi

S-alergi prin poeme şi vise.

 

- În urmă să plângă Gioconda cât vrea,

Să curgă lacrimi lipsite de sensuri,

Gândind matematic oricum n-ar putea,

Să zboare prin noi universuri.

 

Maestrul încearcă, azi, noi teorii,

Amare surâsuri de gheață

Cerșește-un miracol visând poezii

Ce n-au clorofilă, nici viață.

 

În jocul iubiri-i nevoie de doi,

Nu chipuri din ceară, uscate,

Prin Eden dansează și îngerii goi,

Apoi sunt iertați de păcate.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

 

https://www.youtube.com/watch?v=6cKknBmfmK8

Vizualizări: 31

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor