Stăm suspendați de gravitații
În echilibrul spre funebru...
Cu scut fragil de radiații
Fugim în Univers tenebru.

Suntem o piatră aruncată
Rotindu-ne p-un lac de spațiu...
Trăim p-o scoarță sfârtecată
Filozofând într-un nesațiu.

Ne încălzim printre explozii
Dintr-un cuptor fără control;
Ne supraestimăm, nerozii,
Îndoctrinați c-avem vreun rol.

Nu stăpânim nici uragane,
Aversele ne-neacă semeni...
Piese n-avem de schimb d-organe...
Pretinși la Univers, de gemeni?!

Suntem pild-a infatuării,
Infimii, ce jucăm ”la mare”...
Trăim din gustul poluării
Sfârșind printre furtuni solare.

Oh, Doamne, cum ne-o merităm
Și soartă și tristeți, nevoi;
Imperturbabili n-abdicăm...
Sfârșitul, vrem să-l facem noi!
05.08.2010

Vizualizări: 17

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor