Noaptea s-a golit de stele într-o mare îndepărtată,
deasupra ei soarele se ridică din ape.

Dimineaţa se prinde cu mâinile de cer
cum pădurile strâng munţii în braţe.

Va năvăli căldura de pe văi
risipită peste câmpii cu arşiţa-n plete.

Nimic nu va rămâne fără ecoul schimbării,
mişcarea se transmite tot mai repede
şi oamenii învaţă arta fugii.

Se vor subţia liniile care ne despart de necunoscut,
totul va fi ca o dimineaţă aproape neobişnuită
şi ploi de lumină vor înveli amiaza.

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor