când ridic pleoapele se închide

dungi cenuşii ameninţă cerul lui Manet
probează ziua asta ca pe o rochie
soarele se sufocă
sărută-l pînă îi va sări luna din gât
nu te mai întreba cine în gândul cui este
adună doar tăcerea între palme!

mişc pereţii
apa picură din grindă
suntem rădăcini înecate de aer
fructe în pământ

întunericul - avorton al luminii
ţine visul întins ca o plasă

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe Septembrie 6, 2010 la 1:00am
Trecerea dvs. constituie o mare bucurie pentru mine.

Cu drag
Comentariu publicat de Sânziana Batişte pe Septembrie 5, 2010 la 3:32pm
Comentez cu ajutorul a două versuri din poemul " Încă o zi perfectă ", postat de d-voastră în urmă cu câtva ( nu mult ) timp :

" Creşte poezia ca un fel de anticorp în trupul umanităţii
câtă frumuseţe în fiara asta emanând involuntar poezie !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor