Poemul zilei de marți (poem în coajă de mesteacăn)

E ora opt , mașinile buciumă dincolo de gard  niște nebune ieșite din stup la vânat

Dincoace de grilajul ferestrei, două fete scriu despre ceea ce nu știu

Vorbesc despre respirație ca și cum le-ar fi familiară taina firii

Sunt gardianul viitorului lor

 

În sala de alături, clape de pian suferinde

măcinate allegro în arpegii

Mă gândesc la sunetul subliminal și o angoasă ca o spută uscată, ca o ambră

sunete staccato, scherzoso în timpanul celor ce scriu

foaia plutește teluric ca o tăbliță din Sumer

alături, cineva aruncă din pian cu pietre în tâmplele de nisip ale unui  ungher

cu icoană și o cană cu maci de mătase

din nou  alături, cineva vomită claviaturi. paroxistic liniștea se descompune

 

(există o liniște ca o carne proaspătă, mustind de sânge,

O liniște ca un burete care șterge gratiile din fereastră

Micuța boxă fagure plină de șobolani care aleargă pe culoarul îngust al clapelor

șiragurile costelive ale gamelor își întind furibund anorexia

climpăie neinteligent muzica muzicantului muzicalizat cu forța

climpăie ca niște oase malaxate industrial

deși ascult Chopin, mi-e dor de sensibilitate

Urechile mele adoră porțelanul și catifeaua cu care un fum toarce o liniște de tămâie)

 

Pianul absolut îmi amintește de ploaie și de Maria Brandauer în rolul lui Jean Christophe

Pianul și ploaia ce întânire care inundă melancolia !

Pianul și melancolia au inundat ploaia cu garoafe

Pianul rustic decorat cu coarne de cerb micuțe candelabre sonore

Pianul urban, brațul de inox al fotoliului de la etajul care se topește în noi precum acadeaua

Un carusel de plăcuțe albe și negre învârtindu-se în morișca unei furtuni de nisip

 

Răscolitele Frunze sunt fluturi prinși în elicea unui pian corridic

Modulează în acut, cineva sparge lemne pe șinele de fildeș ale unei simfonii și

din cioturi aprinde soba unor așteptări colosale

muzica asta miroase a ospiciu îmbolnăvindu-ne pelicula subțire a lui a fi

pentru o clipă, mâinile anonime de alături au ezitat să se arunce în  valuri

ochiul încheieturii așteaptă ca un leopard la pândă micuța antilopă a tăcerii

 

într-o altă sală, o vioară ciopârțește secundele ca un roi de bondari

o microundă injectată arzând în ureche

orașul ca un burlan te face să crezi că locuiești într-un cilindru cufundat în urlet de

fiarele pe care au avut grijă să le scoată din colivii

 

s-a oprit.probabil își face notații pe partitura ucisă cu creativitate

o muzică știrbă în comă alcoolică, o muzică cu dinții smulși  din alveole

ce-ți spală creierul prin lipsa ei de alcalinitate

acid sulfuric turnat peste fierul forjat al scăriței și al ciocănelului și al nicovalei

cred că notele au fugit de pe portative evadând spre  Elveția

-mic apendice paradisiac al pendulelor dolareice-

mă prefac: înțeleg deși tremur căutând în pleura geamului o fugă

gustul acestei muzici mă extermină prin lipsa ei de emoție

 

alături, o cloșcă paște balauri

alături, o cloșcă clocește oul miraculos al sunetului scobindu-I cu copita ei de capră

robotul ale cărui degete aleargă pe culoarul cutiei cu taste albe și negre n-a iubit niciodată

n-a alergat prin ploaie, n-a pierdut niciodată, n-a pictat niciodată

aud dincolo de perete corzi plesnite peste obrazul lor de aramă

un satrap și-a împletit harapnice din sârmele care duceau către inimă

biciul unui deget dement

a împușcat tot ce mișca diapazonic lângă pedale

 

căzute, micuțele aripioare albe și negre

continuă să cânte cu cele care se mai țin în picioare

o muzică dezacordată beată

ascult și abia acum înțeleg jungla

desenele rupestre plutesc prin aer apoi o cireadă de avioane la vânătoare de tigri de pluș

să distrugem cu dexteritatea unei mașini de cusut nervii

de sub sicriul deschis al pianului, himere și monștri

 

te lepezi de muzică? Mă lepăd.

Te lepezi de muzică? Mă lepăd.

Te unești cu ceasul care ticăie în sens invers? Te lepezi de muzică?

 

În ce crezi?

Tu, cel care îmi strivești ciocârliile din ureche, în ce crezi?

 

Vizualizări: 85

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de katya kelaro pe Mai 1, 2014 la 9:58pm

Multumesc frumos pentru popas si pentru lectura si cuvinte, Dominique. O sa reflectez asupra sugestiei tale, te mai astept, cu respect, Katya

Comentariu publicat de Dominique Iordache pe Mai 1, 2014 la 10:47am

eu aș evita construcțiile „ ochiul încheieturii” sau „ antilopa tăcerii”, „ liniște de tămâie„ sau „ Sunt gardianul viitorului lor”...mai trebuie „aerisit”. Există talent, felicitări!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor