Nu pot...

Asa cum cerul este plin cu stele
esti si tu zi de zi in gandurile mele
Mi-ai facut mult rau...sa te urasc nu pot
La ceea ce simt eu nu este antidot...
Si totusi uneori as vrea sa strig,sa plang..
nu pot..
as vrea sa dau uitarii tot
Dar din nou nu pot...De ce?
nu stiu...nimeni nu stie..
Totul pare a fi o simpla drama intinsa pe o foaie de hartie...
atat de banala,atat de pustie...
...as vrea sa cred ca nici macar asta nu e adevarat
Dar din nou nu pot..
oftez usor,ochii se inneaca in dor
Dorul de tine,de viata..un dor de-a putea zambi din nou..
As vrea sa cred ca traiesc intr-o poveste
cu printi,cu printese..cu rochii alese...
Dar nu pot,nu pot sa cred ce eu insumi gandesc
si-mi pare rau..am invatat mult prea tarziu
ca uneori dulcea iubire..iti lasa in suflet atata gol...

Vizualizări: 35

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor