Ca o frunză așteptând...

 

 

 

Resemnarea se naște treptat....

pe nesimțite se  strecoară printre

crăpăturile camerei

pe nesimțite ți se lipește

de tălpile pantofilor

treptat apoi

într-o zi anume ca oricare alta

îți apare brusc

   ca o presimțire

      ca o teamă ca o 

          renunțare de tot

și atunci ocupă instantaneu camera

și-ți rezervă și ție un loc într-un colț al camerei

la o masă a cârciumei

cu o țigară în colțul gurii

îngălbenindu-te

îngălbenindu-te

ca o frunză ce așteaptă să cadă.....

Vizualizări: 17

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Iulie 5, 2011 la 5:11pm
Mulțumesc prieteni!
Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Iulie 5, 2011 la 5:09pm
Frumos si curgator poem, asemeni cantecului unei frunze ingalbenite!
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Iulie 4, 2011 la 9:28pm
da-mi voie sa ma bucur ca mi-ai rezervat și mie un loc într-un colț al camerei prieteniei tale

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor