- Ți-aș scrie-n așternut câte-o scrisoare,

Când noaptea mă întreabă unde ești

Și timpului o taxă de livrare

I-aș achita de-ar crede în povești,

 

Să toarcă din fuiorul alb zăpadă

Și-n cochilii de melc să pună dor,

Că nu există-n lume vreo pomadă

Să vindece durerea din amor.

 

De nu ai somn și visele te spală

Pe buze și pe sâni cu fantezii,

Lasă un strop din magica cerneală

Să picure și spune-mi c-ai să vii.

 

- De prea mult timp ne bântuie ninsoarea

Și soarele-i umbrit de ghinion,

Ne îndulcim neliniștea cu sarea

Tăcerilor din vechiul Ierihon.

 

Știm amândoi că nu există-n lume

Pomadă pentru suflet sau măcar

Un substitut al dragostei... Ce nume

L-ar defini? Când dulce, când amar

 

Emoția ne urcă, ne coboară,

Plătim și azi tribut acelui vis

Cu-arginți furați din altă primăvară,

Când totul pentru noi era permis.

   

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor