Poveste adevarata scrisa telegrafic din prea multa lene

[Lucian S]

1 noiembrie-21 decembrie- Cautat job

21 Decembrie-gasit job- facut planuri de pregatire temeinica pentru  job in vacanta de iarna

22-Decembrie- Notiunea de vacanta de iarna prinde sens, devin relaxat.

23-Decembrie- relaxarea devine legumizare, prietenii plecati din oras ma tin acasa, legumizarea e deplina.

27-decembrie incep sa revina prietenii, legumizarea continua.

29-Decembrie- Daca mai sunteti pe faza acum incepe povestea:

16:15 Cumparat un cadou frumos pt o prietena

16:45 Surprins frumos prietena, baut visinata, baut cafea, mancat cozonac, friptura, baut visinata, baut fisinata cu cola.

20:40 si ceva- plecat spre casa

20:45  Un tip normal de-l vezi la munca si in metrou pe ruta berceni-pipera, sta in fund cu picioarele lungite pe trotuar si cu capul atarnat de somn. Nu e in obiceiul meu sa deranjez oamenii cand dorm, fie si pe strada dar ma opresc sa vad ce are .

Cand vezi un om ok crezi ca ori e grav ori isi revine la prima strigare. Nu si-a revenit asa usor.

Un minut mai tarziu deschide ochii, are in jur de 40 de ani, pufoaica pe el si un ghiozdan smecher in spate. Nu poate sa articuleze o silaba. Da, si tot langa el: niste zeama vomata cu iz de vin.

Cateva minute mai tarziu incepe sa deschida gura ca sa zica da sau nu si isi schimonoseste fata incercand sa planga  sau sa regrete habar n-am ce, nu acum cel putin.

10:15

Dupa ce am reusit sa-l ridic de cateva ori in picioare numai ca sa cada la loc,

Dupa ce de la oameni din bloc a primit niste lamaie si apa,

Dupa ce am aflat ca venise salvarea si politia inainte sa-l gasesc eu dar au plecat pt ca el nu si-a dat consintamantul,

Dupa ce printre cateva declaratii de prietenie si atribute precum tovaras si mai ales inger n-am reusit decat sa aflu ca nu vrea acasa, nu vrea la spital si ca nu are la cine sa se duca,

Dupa toate astea, am chema  salvarea. Si da, fusese un echipaj inainte , asta stiam, dar nu stiam si ca unul din echipaj avea mana bandajata acum datorita noului meu protejat.

Omu abia se misca si nu avea de ce sa ma sperie asta dar e intrigant cand se intampla unui  om aparent serios, cu cartile de credit si actele bine organizate in portofel, cu buletinul asezat chiar vizavi de o mica icoana, iar icoana din portofel  mai are si o sora mai mare; o carticica de rugaciuni in buzunarul (deschis) din spatele rucsacului.  Nu pentru ca oamenii astia sunt sfinti, da de obicei stiu sa se porceasca  mai cu grija.

10:30 Vine salvarea, o astept, omul meu intai  refuza  dup-aia accepta. Ma trezesc ca tre sa merg si eu, sa mai dau si datele ca daca cumva reclama omu ca i s-a luat ceva sa ma caute pe mine politia- da tinand cont ca oricum telul meu era la 112, de ce sa ne certam cu ambulantistii?

10:35-In drum spre spital imi vine sa zic cu voce tare ca plimbarea asta cu ambulanta  e ca-n moartea lu Lazarescu. Imi tin gura si conving pe amic sa arate buletinul la nenea din ambulanta ca sa-i poata face fisa.

Omu are si el buletin da telefonul lui nu se-arata nicaieri, sun la el da e inchis, aflu ca era nou cumparat; azi. Clar omu si-a facut de cap.

10-habar n-am cat spre 11- Sunt cu amicu la Municipal la urgenta. Amicu sta fara voia lui pe un scaun cu rotile. Doctorii sunt  enervati ca iar tre sa stea dupa betivi, betivu’ meu e de-acord si vrea sa se care. Gravitatia il contrazice.  Isi da sacu jos de pe umar si scoate un ziar. Se duce la pagina cu anunturi erotice si-mi cere telefonu.

Dupa refuzul meu de a suna la fetele din  ziar aflu ca la una dintre ele fusese el mai devreme.

Apar gardienii sa scoata  afara pe cei care-i insotesc pe pacienti, pentru ca aparent nu se face treaba asta. Sunt aratat cu degetu:  El e cu un betiv aici si e lasat sa stea! Sa iasa el si iesim si noi!

Trag de vorba cat i se ia sange si i se pune branula, ii pun o mana in piept sa-l tin cat doua asistente se lupta cu bratul lui si cinci gardieni imi zic mie sa ies odata.

Dupa ce tot am fost facut inger  si mi-am luat un expreso, de ce sa nu stau sa se trezeasca omu de la ce iau perfuzat doctorii si poate sa aflu povestea?

Nu m-ar fi deranjat sa iasa fresh si plin de remuscari, sa gasim o benzinarie cu bufet si sa bem o cafea cat imi prezinta o poveste demna de Kevin Spacey in American beauty

12 spre 30, iese omu. Merge pe picoarele lui, dar in continuare beat. De fapt acum era beat in limitele traite si acceptate de noi.

Atunci cand esti suficient de treaz incat sa-ti dai sema in ce rahat  ai intrat, faptul ca unlu te-a adunat de pe strada nu inseamna decat un singur lucru: Daca tot m-ai ajutat pana acum esti obligat sa o faci pana la capat!

Dupa mici parlamanetari m-am trezit intr-un taxi impreuna cu amicu inapoi spre zona din care l-am adunat. De ce? Pai acolo fusese la curve si voia sa se intoarca  ca sa-si ia telefonu.

Nu mi s-a parut un plan prea intelept sa suni la tipa si sa o intrebi daca e la ea telefonul dar nu asta era planul lui. Planul lui era sa sun eu, sa ma dau client si sa-i fac o vizita. La mine s-a tradus cu : sa intram peste ea.

Spre finalul serii- Ne aflam in cartierul cu pricina, el nu stie deloc zona, incearca sa-si aduca aminte unde a fost, il vad cum o ia inainte fara sa se uite dupa mine si ma gandesc sa plec. Nu o fac, mi se pare ca nu ala e finalul care trebuie.

Omu a spart niste bani, o fi fost ziua lui sau i s-o fi pus pata  si asa de-al dracu a comis-o. Numai ca desi o fi plecat el la timp sa ajunga acasa, acum era 1, avea voma pe el, urma de la branula in brat si adio telefon nou.Era setat ca daca se intoarce cu telefon, nevasta-sa n-o sa-l omoare atat de tare.  Pentru toate eforturile mele imi promite sa faca cinste cu o muie dupa ce intram peste tipa si-si ia telefonu. Toata faza asta imi zice ca acum nu mai stau langa un neajutorat  care nu stie pe ce lume se afla ci langa un betiv. Imi amintesc ca nu am un tel in viata din a opri certurile conjugale asa ca dupa ce tot m-a numit ingerul lui pazitor ii arat cum poate un inger sa fuga si-l las fara telefonul meu  intr-un cartier necunoscut s-o caute pe curva care tocmai i-o trasese.

http://spoilerarmy.wordpress.com/2011/12/30/poveste-adevarata-scris...

[Marina Stefan Zoltan]

... la fel de adevărată. Cu toate că e de poveste, nu e o poveste.

[iulia ralia]

bine condus text

:D

[Victoria Stoian]

Naşpa! Prea seamănă cu ce poţi vedea multiplicat în Bucureşti. Povestea asta o scrie zilnic şi strada şi metroul!

[Cosânzeana Ileana]

Telegrafic= fără diacritice? O relatare a unui eveniment prozaic.

Interesant scris pasajul acesta:

„Dupa ce am reusit sa-l ridic de cateva ori in picioare numai ca sa cada la loc,

Dupa ce de la oameni din bloc a primit niste lamaie si apa,

Dupa ce am aflat ca venise salvarea si politia inainte sa-l gasesc eu dar au plecat pt ca el nu si-a dat consintamantul,

Dupa ce printre cateva declaratii de prietenie si atribute precum tovaras si mai ales inger n-am reusit decat sa aflu ca nu vrea acasa, nu vrea la spital si ca nu are la cine sa se duca,

Dupa toate astea, am chema  salvarea. Si da, fusese un echipaj inainte , asta stiam, dar nu stiam si ca unul din echipaj avea mana bandajata acum datorita noului meu protejat.”

[darie lazarescu]

Atenţie la calificative precum "drăguţ","sau la comentariile marcate de lene, scrise fără punct şi virgulă, anapoda...

[darie lazarescu]

Scenariul e mai bun decât textul de mai sus. Limbajul (frust) impresionează neplăcut, dar povestea e credibilă, curge...Textul, eliberat de moda prozei scrisă cum dă Dumnezeu, ar putea fi salvat, ar căpăta interes...Lenea e bună când se numeşte contemplaţie. Altfel devine trândăvie...Aşa că... nu e bună, pe cuvânt de onoare. La mulţi ani, sărbători fericite!

[GEORGETA ANDRIES]

un umor original!

Dragut episodul!!

Are si "va urma"..??Nu am accesat adresa http.....