poveste neterminată

 

 

iată că putem trăi și fără lună

cum încercăm să trăim fără patrie

prin ploile toamnei pe un cer spălăcit

sub respirația unui vis

care nu se va împlini niciodată.

în seara asta s-a oprit aici toamna

cu cioburi de azur, cu ape care curg

dincolo de timp.

păsările au culoarea umbrei,

oamenii par stafii,

îmbrăcați în pelerine albastre.

singurătatea se plimbă pe străzi

ieșind din orele dimineților friguroase

ca o fantasmă scăpată dintr-o poveste

neterminată.

 

 

marţi, 1 octombrie 2013

Vizualizări: 90

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ionescu pe Octombrie 4, 2013 la 8:32am

Muțumesc tuturor cititorilor mei pentru trecere prin el.

Comentariu publicat de Pop Mihaela pe Octombrie 3, 2013 la 11:53pm

Felicitari !! Asa as descrie sfarsitul acesta de toamna melancolica - in versurile dvs.....

Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Octombrie 3, 2013 la 8:50pm

O atmosfera apasatoare.."cer spalacit" ploaie ce parca nu are sfarsit, oameni ca niste "stafii, amortiti fara puterea de a mai spera si visa...frumos poem, domnule Ionescu, sincere felicitari

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor