Ai apărut în viaţa mea
Într-un moment în care,
Alunecam tristă-n trecut
Căzută-n disperare.

Când sufletul mi-era-ntristat
Dar şi când mi-a fost bine
M-ai sprijinit mereu, mi-ai dat
Putere de la tine
 

C-un calm de înger păzitor
Tu mi-ai întins o mână,
M-ai mângâiat şi mi-ai întors
Privirea spre lumină.

Mi-ai arătat, şi-am înţeles
Că să mă plâng nu-i bine,
Când alţii sunt în jurul meu
Mai suferinzi ca mine.


Mi-ai demonstrat, cum doar tu ştii,
Că Dumnezeu Cel Mare,
Adesea-ncearcă-ai săi copii
Cu suferinţe-amare;


El ne testează rând, pe rând,
Punându-ne pe cruce
Canoane grele, nu mai mult
Decât putem noi duce.


Pământu-i tren de călători,
Noi, pasageri, El ştie...,
Prin suferinţe traversând
Drumul spre veşnicie

Autor: Mirela Minutza

Vizualizări: 30

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Aprilie 6, 2012 la 7:30pm

Prin suferinţe traversând canoane grele, nu mai mult, cu suferinţe-amare, mi-ai arătat c-un calm de înger păzitor când sufletul mi-era-ntristat... că Dumnezeu e Mare

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor