nopţile care înfloresc pomii
îmi scapă mereu

în fiecare an aş vrea să încetinesc orele
pândind cu ochii deschişi
mugurii ce devin petale în surdină

- eu nici atunci nu am înţeles cum puteai dormi
mă uitam cu disperare cum trec minutele

mereu mă trezesc printre frunze
care nu sunt decât măşti

- de aceea voiam să ne privim întruna

aş arunca timpul
ca pe o piatră
în aceşti copaci
inelele lor se vor undui
iar florile s-ar aşeza
sub pleoape pe discurile de vinilin
schimbând muzica în urechile noastre

Vizualizări: 9

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe August 16, 2010 la 1:37am
De acord.

Mulţumesc pentru semn.
Comentariu publicat de K pe August 16, 2010 la 12:05am
"The perfect blossom is a rare thing. You could spend your life looking for one, and it would not be a wasted life."

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor