Primul Dadaist rus. 
Serghei Charchoune (ȘARȘUN)  (1889 – 1975)

     Scriitor și pictor. Tatăl său, slovac de origine, a fost negustor.  Serghei Șarșun a absolvit școala comercială din Simbirsk, apoi se stabilește la Moscova, studiind artele plastice. Îi cunoaște pe M. Larionov, N. Goncearova, A. Krucionîh.  A studiat scurt timp arta la Moscova înainte de a fi înrolat în armată în 1910.   A părăsit Rusia și în 1912, a plecat la Paris, unde   studiază la Academia Rusă Liberă și la Academia Cubiștilor „La Pallette” sub Henri Le Fauconnier .   Este prezent în unele expoziții ale avangardiștilor, se apropie de dadaiști, face cunoștință cu Tristan Tzara, cu care avea să aibă și o corespondență. În anii 1916-1917 locuiește în Spania. Din 1921 se încadrează în mișcarea „Camera poeților” (Paris), activând și în cadrul cercurilor literar-artistice „Gatapark” și „Peste” , la serile de poezie „citind cu o intransigență de invidiat versuri destul de neînțelese” (A. Iulius)    În timpul războiului, s-a refugiat la Barcelona unde i-a cunoscut pe pictorii Albert Gleizes, Marie Laurencin și Francis Picabia.


După Revoluția bolșevică din octombrie 1917, a încercat să se întoarcă în Rusia, dar a eșuat și a revenit din nou la Paris. A participat la întâlniri dadaiste la cafenea Certá și a participat la demonstrații Dada, în special la „Trial of Barrès” organizat de André Breton. El a fondat grupul dadaist "Palata poetov"  și în 1921 a scris "Foule immobile": poème, probabil cea mai importantă contribuție a sa la mișcare.  
A expus la Galeria Montaigne într-un spectacol organizat de Tristan Tzara, precum și la galeria din Berlin "Der Sturm".   Din 1925 se afiliază  Uniunii Tinerilor Scriitori din Paris.   Din anii 1930 până în anii 1950, Charchoune a experimentat atât figuri abstracte cât și reprezentative, amestecând adesea cele două.  Stilul său, așa cum a fost descris de artistul și criticul britanic Merlin James, a fost o abstracție „alternativă” în comparație cu mulți dintre contemporanii săi.  Charchoune s-a inspirat pentru operele sale de artă din muzica compozitorilor clasici precum Bach și Ceaikovski. Opera lui Charchoune poate fi găsită în colecțiile Muzeului de Artă Modernă, Centrul Georges Pompidou și Muzeului de Artă Modernă din Moscova.  


    În cartea  "Deconstrucția avangardelor"-Editura Saga 2020, am avut plăcerea sa includem un capitol dedicat lui  Serghei Charchoune, datorat amicului și traducătorului Leo Butnaru. Butnaru ne atrage atenția asupra momentului în care este creat primul colaj avangardist, la mai mult mâini. Iată povestea :


      Titlul acestei lucrări, „Ochiul Cacodylic” se bazează pe  inscripția din capul pânzei  pe care Francis Picabia a pictat-o, împreună cu ochiul castaniu mare pe care îl vedem în colțul din dreapta mai jos, și numele și data artistului din stânga, sunt singurele elemente care se crede că au fost „create” de Picabia, în sensul de a fi făcute de mâna lui. 

      Potrivit legendei, Picabia a început această pictură în timp ce era bolnav în pat cu o infecție a ochilor.  Medicii i-au prescris ceva numit "Cacodylate de Sodium". Și pe măsură ce prietenii veneau să viziteze artistul bolnav, el îi invita să adauge ceva la această pânză mare. Așa că, în timp ce o privești, poți vedea tot felul de semnături diferite, fotografii colajate, mesaje, iar rezultatul este într-adevăr acest tip de portret de grup radical nou, încât chiar și după ce s-a însănătoșit, Picabia a continuat să invite prieteni și cunoscuți să completeze tabloul. Sub ochi găsim semnătura lui Charchoune, si mai jos in dreapta Tristan Tarza. Acum, după 100 de ani suntem obișnuiți să vedem imagini construite din cuvinte:  (letrism, caligrame, pictograme).  Dar în acel moment, acest lucru a fost un eveniment radical. În pictura de față nu există imagini. Este o lucrare în care predomină textul și scrisul. De asemenea, este o operă în care rolul lui Picabia ca autor a fost de inițiator care a creat o situație în care, în esență, și-a invitat prietenii să contribuie, să colaboreze, să facă spectacol și, în acest sens, și-a propus opera de artă pentru a fi completată la întâmplare prin proceduri automate. Așadar, rezultatul este această inovație  nu numai a ideii despre ce ar putea fi un portret de grup, ci despre ceea ce ar putea fi și un obiect de artă.
În continuare, găsim în cartea amintită mai sus câteva din poeziile lui Charchoune traduse de Leo Butnaru în limba română. Am ales pentru cititori două poeme dadaiste inspirate de Paris și de peisajul Franței.

  

SCĂRILE DE MARMURĂ ALE SENEI

Barja mausoleu acvatic… Sicriul căpitanului Nemo iese la suprafață.
Barca cu motor – cu sărituri mici urcă treptele de cristal.
Sunetul solemn, metalic – al sirenei de vapor.
Sena: marmoreană, scara principală a Île-de-France.
O barcă cu motor, deșartă – zdrăngănește impasibilă la banjo.

Aceleași, eternele fiere de călcat – netezesc Sena.
Gigant invizibil: alunecă pe patine marca „Nourmis” în lungul râului.
Sena – mușama strâmbă, boțită.
Stalactita luminoforă – trecu pe pod râul.
Necurmată înșiruire – a negrelor, funerarelor sarcofage
pe drumul de pietriș sticlos, prin urechea de ac
 a ecluzei de la Suresnes – spre cimitir.
Botul barjei „neumplute” – se-arată din apă ca un bocanc vechi.
Vela – timpanul unei frunze forfecate de insecte vorace.
Vela – harpă eoliană, paravan femeilor ce ies din scaldă.
 

  LA VILA DIN PĂDUREA BOULOGNE

 
Ciocârlia – cântă hipodromul din Longchamp.
Toate automobilele Pădurii Boulogne sunt „în mâinile femeilor”.
Câmpul cosit – miroase a țărm de ocean.
Plopul piramidal – praștie avântată ca o pasăre.
În inima pădurii – turma de automobile.
Portativele cu note ale zgârie-norului pe fundalul muntelui împădurit.
Privii peste umăr, încercând să mă feresc din calea biciclistului ce gonește,
însă acesta lipsea… dar auzind că el mă ajunge din urmă – m-am speriat și mai mult…
până, în sfârșit, și, deja, concomitent cu apariția uimirii, – chiar călcam peste el.
Biciclistul pedala pe sub mine: un burlan subteran.
O fărâmă de scoarță de stejar – se dovedi să aibă aripioare, fiind și săltăreață.
Păsăruica – se prăbuși dinaintea copacului cu o reverență de salt mortal.
Cineva se străduiește să-și prefacă automobilul – în orgă.
Stejarul are dureri de cap – și-a pus pe frunte o compresă îmbibată cu oțet.
Cum mai contravin aceste suprafețe turtite, alungite, uscate, împușcând cu
orizonturile –automobilelor: cu verticalitățile a tot ce e viu
care respiră, se hrănește, se trage spre soare!
Plante – în poziția cocoșilor gata să se ia la harță.
Grădinarul – sărează verdețuri proaspete.
Mierlei – i-a năboit diareea prin gâtlej.

 

Adrian Grauenfels

SAGA 2020

 

 

   

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Contu Aurel pe Iulie 5, 2020 la 9:33am

Versuri care gâlgâie de metafore, truncheri insolite și halucinante, într-o logică personală superbă, perfect accesibilă, asemănătoare unui „burlan subteran” fumegând, venind parcă din străfundurile întunecoase ale literaturii.

Comentariu publicat de Ioan-Mircea Popovici pe Iulie 5, 2020 la 8:49am

Dadaistul biciclistul "pedala pe sub mine: un burlan subteran"

Aşa suntem şi noi, frate Adrianus

"Plante – în poziția cocoșilor gata să se ia la harță."

Dar nu o harţă de harţag de fag, ca o toacă făcută din prag

Ci un fel de dans al ideilor care se adună ca o dună de nisip

Pe care vântul în loc să-l risipească îl adună

Şi-n care nimeresc seminţe mai vechi şi mai noi

Din care ies plantele acelea care se cocoşesc

Înr-un dans dumnezeiesc, aşa-mi place mie să cred

Precum credea sutaşul în puterea cuvântului

Aşa cred şi eu în puterea gândului voiajor

Plecat din pridvorul dadaist

Cum pleacă rândunelele să adune noroi

Pentru cuibul lor în care vor aştepta ouăle

Să facă pui, pui, pui... niciodată destul de sătui...

Dadaistul biciclistul "pedala pe sub mine: un burlan subteran"

Prietenie cu armonie de ymp

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor