- Un vis ciudat simt că-mi descalță noaptea

Și globurile de cristal se sparg

Ca stelele lovite de catarg,

La fel ca ieri și azi, în ziu-a șaptea,

 

Când cerul e o linie subțire

Pe pojghița de gheață de la mal,

Că-n anotimpul ăsta anormal

Și zloata parcă e o siluire

 

A soarelui din primul nostru marte,

A lacului cu ochi de diamant

Pe care astăzi ninge aberant

Și-i luminat de felinare sparte.

 

- Sub scuturi de oțel timidul soare

Înlănțuit de Eol stă ascuns...

Tăcerea mea la tine a ajuns

Sau rătăcește încă prin ninsoare?

 

Mă dor cocorii-ntârziați și tu

Pe unde faci orații despre vreme?

Pădurile se pieptănau devreme,

Purtau magnolii albe ca desú.

 

Nu seamănă nimic a primăvară

Și totuși, undeva, ascunsă-n noi,

Pe trupul biciuit de-atâtea ploi,

O floare cere dreptul să răsară.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor