- Ne şterge timpul de pe hărţi

Sau poate nici n-am fost vreodată

Decât o urmă pe nisip

Pe plaja-aceasta încrustată

 

În stânca unui început,

Mergeam alături prin poveste,

Dar marea ne-a repudiat...

Noi două jumătăţi celeste

 

Şi poate nu-ţi mai aminteşti,

Am fost cândva aceeaşi sferă

Semnând cu litere de foc

Promisiunea viageră.

 

- Ne-am înălțat cât am putut,

Nu poate timpul să ne șteargă,

Doar să ne lase un sărut,

Povestea noastră o să meargă,

 

La fel de calmă ca și ieri,

Spre orizontul care-ntreabă

Ne-ajung aceste primăveri

Pe care le-am trăit în grabă?

 

Spre banca noastră să privești,

Noi am rămas o sferă-ntreagă,

Din recompensele cerești

Doar cei fideli pot să aleagă.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor