Te îmbrăţişam pe culoarele căminelor studenţeşti

iar frigul nopţii ne biciuia picioarele.

Până şi studenţii din faţa căminelor

care adineaori spărgeau tot felul de veşti,

intrau înapoi la căldură.

Colţul gurii tale se amesteca cu ceilalţi muşchi ai feţei

şi râdea fără oprire la colţul acela de stradă.

Tu râdeai studenţesc

pentru că niciodată nu aveam să mai fim martorii

aceluiaşi asfalt obosit.

Râdeai pentru că ai găsit gluma în inima mea,

dar prea târziu în locurile acelea.

Studenţii intrau înapoi la căldură,

se duceau să iubească şi înăuntru.

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor