- Cât de avid pătrund în mica ta poveste,

Că nu știu drumu-ntors şi nici ce lună este,

În care primăvară au înflorit castanii...

Când mă ascunzi în versuri nu știu cum se duc anii,

 

Mă adâncesc în tine metafora să-mi fie

Zbor lin în miezul zilei, iar noaptea o făclie,

În pieptul meu fierbinte simt raza de lumină

Ce-ţi rotunjeşte fructul, te mângâi pe tulpină

 

Și mă gândesc că timpul e doar o noţiune

Pe care-o vom învinge, vei fi a mea, minune,

Noi, rătăciţii lumii, cei fără de adresă

Cândva vom da o veste, comunicat de presă.

 

- Când soarele-ndulceşte cu rouă primii zori

Miroase-a fericire, noi îngropaţi de flori

Ne ridicăm din iarba cosită timpuriu...

Ce drum întors, iubite? Tu crezi că eu mai ştiu

 

Ce vreme sau ce secol se deapănă pe ghem,

Închide-n piept secunda şi vino când te chem,

Că buzele mi-s coapte şi-s pline de poveşti,

Rotunzii sânii culege-i că-s mere-mpărăteşti.

 

Noi niciodată orei nu i-am plătit tribut,

Nici vamă pe iubire, impozit pe sărut,

Ne-am rătăcit departe de cei obişnuiţi,

N-avem nicio adresă, nu vrem să fim găsiţi!

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Iulie 23, 2015 la 1:17pm

mulțumim, Elisabeta...

Comentariu publicat de Elisabeta Luşcan pe Iulie 22, 2015 la 7:51am

Noi niciodată orei nu i-am plătit tribut,

Nici vamă pe iubire, impozit pe sărut,

Ne-am rătăcit departe de cei obişnuiţi,

N-avem nicio adresă, nu vrem să fim găsiţi!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor