Merg, iar, cu spatele-nainte, stând, visător pe asfaltul gri,
Că-n fond nu merg, stau impasibil, deodată parcă stors de vlagă,
Să mă transporte-un neștiut, pe-o rută a lui, fără s-o știi,
Cu alți, mulți alții, se lăsând, duși tot la fel, cu mintea bleagă...

E amețitor, cu gust de rău, traseul cu frânări adese,
Lăsând senzații de impotență; supus, pentr-un fugar destin,
Fără garant de exces de zel și inevitabile accese
De-un pilotaj de-un raid parcurs, periplu ce îngerii îl dețin!

Conduși în voia soartei, îs chipuri în nesimțiri aievi, diverse,
În dialoguri fără șir, nimic spunând, sau doar tăcute...
Mă îngândurând la rândul meu, în leagăn pe fațade șterse,
De-o lene goală... doar priviri, pe geamuri, de arbori întrerupte.

Se schimbă unii cu alți-n ciclu, tresărind pentr-o revedere
Și-apoi revin tot la amorf, topind în masa legănată,
Pe-un zgomot peste decibelic, în nor grunjos; preț de putere,
Ce dă din spatele din față, să împingă sute, caii... Rată!

Doar puf, de gând, mai zboară greu, spre alte lucruri paralele,
De timp, ce parcă-i ieri, ce-i azi, cu gloata-n spațiul mic de maxi,
Călcând picioare și-apăsând coapse, fermoare, sâni, bretele,
În hardughia tăblăită, a abonaților...de-un maxi-taxi!
16.05.2012

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor