Realitatea aceasta atât de ireală îmi pare
am copii care nu mai sunt copii în timp
ce eu copil sunt
iubita mă întreabă pe când fericitul eveniment
mă uit în jur uimit
și totul este ca o cochilie albastră
de scoică albastră șlefuită de
o undă alb astră
până la indecență până la in coerență
până la i realitate....

sunt și totuși nu sunt
visând
că totuși voi fi....

Vizualizări: 9

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Smaranda Filipciuc pe Mai 3, 2011 la 2:38pm

"a fi sau a nu fi" - cine stie cand vom stii?

cu drag,

Smaranda

Comentariu publicat de Mircea Draganescu pe Aprilie 28, 2011 la 9:57pm
Vă simt aproape prieteni!
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Aprilie 28, 2011 la 9:55pm
sunt si totusi nu sunt o unda alb astra in irealul realitatii mele...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor