- Să-ţi aminteşti mereu de visul nostru,

Că el ne-a dus cu lumea-n antiteză,

Urmăm acelaşi ţel, ne-am găsit rostul

Când ne-am plimbat de mână pe faleză,

 

Pe marginea de lac unde-ntr-o vară

Clepsidrele s-au răsucit în loc

Și s-a-nălțat, pe boltă, către seară

Steaua polară plină de noroc.

 

Când ne-am trezit, în piață, orologiul

Spunea că ne așteaptă de un veac

Și a bătut din aripi ca elogiu...

Știa bătrânul ceas ce mult te plac?

 

- Voi renunţa, iubite, numai dacă

Înalţii munţi vor deveni câmpii,

Privighetoarea dac-ar fi să tacă

Şi n-au să mai existe poezii.

 

Sau de mi-ai cere tu s-aştern uitarea

Peste poiana-n care-am fost doar noi,

Aş renunţa cu toată frământarea

Care-mi întoarce paşii înapoi.

 

Altfel, nici gând, sunt o nesăbuită,

Păşesc zâmbind pe sensul interzis,

La braţul tău, atât de fericită,

Rebeli colocatari ai unui vis.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor