Sărbătoarea bărcilor dragon peCalea Lactee


Articol tradus din presa francofonă ( jurnalişti străini) din China. Articolul a apărut cu ceva timp în urmă, însă n- am avut timp să îl traduc. Acum, c- am avut o neaşteptată zi liberă - uitasem că e liber azi! - am reuşit ... 

 

Sărbătoarea bărcilor dragon pe Calea Lactee

 

De 2265 ani China celebrează, în fiecare an, Sărbătoarea bărcilor dragon. Legenda datează din anul 278 î.Ch: în plin război al Statelor Combatante, statul ( regat) Qin a cucerit statul Chu. Deşi aflat în dizgraţie şi exil, Qu Yuan (屈原), poet şi cetăţean al regatului Chu, a fost foarte afectat de dispariţia patriei sale. În ziua a 5- a a lunii a 5- a, după calendarul lunar, dată numită duanwu (端午) , el se aruncă în râul Miluo.

Localnicii, care îi purtau un mare respect, s- au urcat repede în bărci ca să- l caute şi să încerce să- l salveze. Când şi- au dat seama că poetul s- a înecat au început să bată din vâsle şi au făcut acest lucru timp de zile întregi, ca să alunge peştii şi astfel să nu- i lase să- l devoreze pe poet. Apoi, tot pentru acest motiv, au mers până la a arunca în apă orez ca să abată peştii de la rămăşiţele umane ale omului pe care îl admirau. Din acel moment au fost întrunite toate elementele " sărbătorii bărcilor dragon" .

Împachetat în frunze de bambus şi aromat cu boabe de fasole mare roşie, orezul iniţial destinat a abate atenţia peştilor, a devenit prăjitura zongzi

(粽子),care se mănâncă la această sărbătoare. 

Bărcile lungi, cu proră în formă de cap de dragon, se dedau cu ocazia acestei sărbători la întreceri spectaculoase, propulsate fiind de vâslaşi, care trag la rame în sunetul tobei aflate la bord, în timp ce în toate templele sunt onoraţi cei mai diverşi zei, unii dintre ei de creaţie foarte recentă.

Începând cu 2010, această sărbătoare antică a dat naştere unei sărbători de 4 zile libere: o pauză pre- estivală, care induce deodată în oraşe o toropeală uitată. Incidental, sărbătoarea duanwu ( 12/06 anul acesta) este şi ziua lunară cea mai lungă din emisfera nordică ... de unde şi această temă a dragonului, ce simbolizeză soarele aflat la zenit, iar în sens mai general, împăratul şi genul masculin. 

Nu din întâmplare, ci pentru această configuraţie meteo specială, agenţia spaţială chineză a ales ajunul sărbătorii duanwu ( 11/06) pentru a proceda la lansarea unei rachete Long March 2F în prezenţa preşedintelui Xi Jinping la baza Jiuquan ( Gansu) . În 9 minute, fără niciun fel de probleme, aceasta plasa pe orbită nava spaţială Shenzhou X, cu trei " taikonauţi" la bord: Nie Haisheng, Zhang Xiaoguang şi Wang Yaping – acesta din urmă, fiind femeie.

Wang fusese deja antrenată pentru ultimul zbor cu personal la bord al Shenzhou IX, dar soarta a preferat- o pe cealaltă femeie din echipă, Liu Yang. 

Însă Wang nu e deloc în pierdere: ea a plecat de această dată pentru 15 zile ( faţă de 10 zile, echipa precedentă) şi va lua parte la amararea la laboratorul spatial Tiangong-1, aflat pe orbită din 2011, precum şi la alte 

experienţe şi misiuni de pionierat, precum înlocuirea unor piese sau echipamente ce trebuie schimbate şi - special pentru Wang- susţinerea unui curs de fizică transmis video, în faţa a câtorva milioane de elevi de şcoală primară şi gimnaziu.

La 10 săptămâni după întoarcerea taikonauţilor, acest laborator spaţial va fi scos din funcţiune şi se va întoarce în atmosfera, după ce va furniza Chinei o bogată recoltă de know- how pentru construirea viitoarei sale staţii orbitale prevăzută a intra în funcţiune până în anul 2020. Mai târziu în cursul anului, China va încerca prima sa alunizare ( fără echpaj uman la bord) .

Acest program denotă prin orientarea sa, un curios amestec între creşterea în putere şi remake anacronic. Cu miliarde de dolari pe an, China reface misiuni vechi de zeci de ani, fără a aştepta un câştig ştiinţific, cu excepţia kmow- how- lui, care este nepreţuit.

Numeroase misiuni cu echipaj uman la bord au fost realizate de NASA începând cu anii 1960- 1980, iar prima femeie care a ieşit în spaţiu exact acum 50 de ani a fost sovietica V. Tereşcova. China însă îşi face sistematic temele, fără a se lăsa distrasă şi recuperează întârzierea. 

China este chiar în prezent prima naţiune la nivel mondial prin intensitatea programului său de lansări în spaţiu. În viitor, acest lucru nu poate duce decât la supremaţie în acest domeniu, spaţial, mai ales că orice altă naţie este în incapacitatea de egala  capacitatea ei de investitie şi dotare cu tehnologie de vârf la un cost incomparabil mai mic decât în ţările cu economie dezvoltată. 

14/06/2013

- See more at: http://www.leventdelachine.com/collection/2013/21#sthash.lsVNVhpN.dpuf

 

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor