( Tu ramai puterea mea,placerea mea,durerea mea ).

          Acum ca iarna s’a instalat si suntem cu un picior in luna Noiembrie si unul in Decembrie sunt pasiva ,nu ma cert , nu tip , nu ma f*t ( in fiecare seara) si nu mananc chipsuri! In perioada asta ma gandesc la EL, acel El care mi-a marcat viata , pe care l-am iubit din adancul sufletului meu ,caruia i-am dat inima mea si acel EL pentru care in fiecare seara imi jertfesc trupul in paturile chinuite de hotel.

         Anotimpul rece scoate din mine toata caldura ce i-am purtat-o ani la rand, iubirea pura , lacrimi sincere si nopti fierbinti pe care nu le voi retrai niciodata cu aceeasi intensitate. . . in decembrie ne-am cunoscut , in decembrie fix dupa 4 ani ne-am spus ADIO, unul zambea…. Altuia i se destrama lumea si sfasia inima ( o auzeam cum se crapa pana cand nu a mai ramas nimic din ea). Ai plecat atunci pentru totdeauna ,m-ai abandonat intr-un camp ,m-ai uitat acolo ,raceala ta ma bantuie fara scrupule si acum ‘iubitule’ ( iti placea sa iti spun asa ) …..  

        Tot in decembrie 2 ani mai tarziu te-am ‘ingropat’ vrand sa imi vad de viata mea ……dar ca o maniaca in fiecare an in luna Decembrie iti sarbatoresc plecarea cu lacrimi , izolare , durere, frica,sentimente, Iubitule inca prefer sa fiu sarutul tau pe mormant. De fiecare data cand ninge ochii'mi emana prezenta ta , inima nu poate merge mai departe  ,iarna eu nu tin post ,tin doliu.

       Azi stau la pieptul ‘lor’ pentru ca al tau a fost mereu ocupat,  si chiar daca nu este iubire ceea ce face eu azi tin capul sus si ma mint cu iluzia revenirii. Am inca speranta in buzunarul stang de la palton si zambete in tocurile de la pantofi, ei m’au invatat sa trec peste mai usor  pe cand tu m’ai invatat sa plang ,sa beau, sa fumez ,sa pierd tot ce conta mai mult …si nu regret decat iubirea ce nu o mai pot lua inapoi !

 

 

                   P.s - Fericirea… un episod trecator in marea drama a vietii .Drama vietii tale, ce fraza poarta?

Vizualizări: 102

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Confesiune_amara pe Noiembrie 16, 2012 la 7:13pm

Marinela , eu am suferit , sufar in continuare si banuiesc ca nu e aici sfarsitul inca imi spun cateodata totul se termina cu bine si daca nu se termina asa , inseamna ca nu e sfarsitul ! Viata e grea asa a fost mereu , unii se complica insa lucrurile sunt simple : Noi ne alegem viata ! Unii , altii ...toti facem greseli iar uneori gresim mai mult decat trebuie ,drept pentru care suferim dupa . Frica , indoiala sunt sentimente pe care le-as exila undeva in Iad ....daca nu cumva de acolo au si venit ! cele mai grele durerii, sentimente ...sa te indoiesti de tot ce te inconjoara , sa nu mai stii care e diferenta dintre bine si rau ! Azi din nou am primit o palma despre care va fi urmatorul post ! Nu intotdeauna sunt fluturi in stomac si caii verzi pe pereti, ma bucur si felicit persoanele care traiesc intr-un continuu roz al vietii ! Te pup si imi pare rau ca spune asemenea lucruri , as vrea sa le poti indrepta, sa faci oridine acolo in vietisoara ta draga prietena , asa cum imi doresc si eu pentru mine si pentru alti. O noapte minunata si cat mai placuta !

Comentariu publicat de Albu Marinela pe Noiembrie 16, 2012 la 3:29pm
Pozitiv???…si eu ma strecor printre tristetiile din mine,incerc sa ies din labiritul singuratatii,las lacrimile sa-mi mangaie obrajii cand simt nevoia de tandrete,oftez discret cand parc-as vrea s-aud cuvinte de iubire,zambesc cand in adancu-mi revoltele incep sa clocoteasca…si da!!!,posibil sa fiu totusi un “soldat cu baioneta-n mana”.Cu cat incerc sa astern cuvintele prin care sa-ti demonstrez ca-s slaba si fragila mi se contureaza venirea primaverii precum un sol de pace care sa tempereze luptele mele interne.In fine….mi-a trecut azi prin minte faptul ca ma vad nevoita sa resping ideea ca ti s-ar potrivi “Confesiune amara”… e ceva atat de trist si nu te pot asocia,sub nici o forma ,cu tristetea.De ce am oare sentimentul ca sufletele noastre ar avea ceva in comun,se regasesc printre randurile scrise,printre gandurile declarate sau doar banuite,o afinitate fara o explicatie rationala.Poate doar reactiile la palmele vietii sunt diferite…nu stiu,am luat doar cunostinta de faptul ca imi face placere sa te citesc,e un soi de curiozitate,o provocare si multa caldura si pasiune…am mai spus asta.Ok…pe data viitoare!!!!
Comentariu publicat de Confesiune_amara pe Noiembrie 16, 2012 la 12:48pm

Prin vorbele tale Marinela draga mea ...poti salva o lume intreaga nu , numai un suflet pustiu si singur ! este o fiinta minunata , nu am mai intalnit un om atat de pozitiv !! bravo ! te pup si te imbratisez cu placere !

Comentariu publicat de Albu Marinela pe Noiembrie 15, 2012 la 7:17pm

Un alt "punct"in care parca te-as lua de mana...Craciunul??? e bucuria banuita,e caldura familiei care a ramas o amintire,sunt colindele care ma fac sa lacrimez de tristete, mult mai acuta, in seara de Craciun,e zapada care parca se straduieste sa acopere,cu albu-i imaculat, sangerarea sufletului chinuit de singuratate,sunt colindatorii care habar nu au cat de tare rasucesc alama unui cutit infipt in sufletul meu cu fiecare vers cantat in fata usii,e mirosul de sarmale si de cozonac care,azi si aici,l-as vrea si daca-mi donez o parte din ani...."steaua sus rasare"...sa fie si steaua mea??????

Comentariu publicat de f.lirca pe Noiembrie 14, 2012 la 2:05pm

Nimic nu e mai dramatic in viata de zi cu zi, decat sa nu ai minimul necesar da trai si ...suferintele fizice :) Psihologic vorbind, una din binefacerile constientizarii este că nu mai depinzi emoţional de nimeni. Nimeni nu te mai poate face fericit, deoarece tu eşti deja fericit. Ce libertate extraordinară e asta! Să le dai drumul din strânsoare oamenilor pe care îi iubeşti. Mai mult decât atât. Să îi ajuţi să devină mai liberi, să-i sprijini să evolueze fără să te lipeşti de ei, să îi fixezi sau să le smulgi promisiunea că vor rămâne cu tine.

Comentariu publicat de Confesiune_amara pe Noiembrie 14, 2012 la 9:43am

si mie imi place sa sper, doar ca uneori raman doar cu speranta , iar finalizarea e definitiv plecata la plimbare !

Comentariu publicat de grecu constantin pe Noiembrie 14, 2012 la 3:45am

Se zbuciumă în mine

Cuvântul adevăr,

Credul sunt de fire,

Şi-mi place să sper!...

Comentariu publicat de Confesiune_amara pe Noiembrie 13, 2012 la 11:50pm

Frumos , cuvinte taioase dar pure si adevarate .....traim ceea ce dorim sau dorim ceva ce nu putem trai niciodata, inima si sufletul e al nostru pana in punctul de limita , acolo unde suntem una cu pamantul , avem ratiune dar faptele ne induc in eroare , uneori gresim dar nu sesizam decat adevarul si dreptatea imaginara , constiinta devina nula atunci cand trupul se devalorizeaza ! Marinela te simt o persoana calda ,ce a suferit la randul ei cum toti o facem ,mai mult sau mai putin . Unii spun ca nu exista suferinta ,durere pe care nu o putem indura ,cica asa am fii creati de Dumnezeu (sau cine ne'o fi creat) ....eu nu cred in Dumnezeu , cred in natura ! am spus'o si o mai spun ...lasand asta deoparte ,nu pot spune decat ca iarna scoate cei mai urat din mine ,anotimpul sarbatorilor uneori nu se rezuma doar la sarbatori fericite ....sunt momente in care sarbatorim si cu inima sangerand ,pacatele si regretele , ce crezi ca regretele nu au sarbatoarea lor? Multumesc de prezenta ta aici , pe pagina pentru mine inseamna mult , nu ma simt singura si imi alina ceva din marea suferintelor de zi cu zi ! te imbratisez !

Comentariu publicat de Albu Marinela pe Noiembrie 13, 2012 la 10:18pm
Daca ar fi sa schimbam locurile n-as scapa de sensibilitatile sufletului meu care-i un razvratit si un obraznic fara seama...fiindca il simt si pe al tau la fel de obraznic si de incapatanat.Nu ,tu nu poti schimba cu nimeni locul tau...l-ai castigat cu temeri,cu tristeti,cu suferinte,cu zambete si lacrimi,cu sensibilitati care nu te lasa sa-ti odihnesti trupul si te fac de neinteles in fata celor din jurul tau,cu milioane de intrebari la care astepti raspunsuri ce n-au sa vina...nu cand le astepti si cand le ceri,cu rataciri in care te cauti si ,nemultumita ca nu te regasesti,clocotesti de revolta,de cinism,de duritate...Si ,de fapt,esti
calda,blanda,pasionala,umana,sensibila,fragila(da,fragila!)si firava....e greu si apasator sa fi toate astea la un loc,nu-i asa???si-atunci ne punem masca,ne imprumutam ceva de prin preajma care sa ne acopere constiinta(de parca ea poate sa fie inselata...aiurea!!)fluturam steagul nepasarii desi sangeram de durere,ne jucam cu cei din jur folosind cuvintele precum armele,zambim cand de fapt ochii se scalda in lacrimi si plangem cand sufletul izbucneste in hohote de ras.Undeva ,in adancuri,ramane ...copilul din noi,la el revenim si ne vindecam ranile,la naivitatea lui ne inchinam adanc si retraim bucuria de alta data,il luam uneori de mana si ii cerem sa ne arate drumul cel bun fiindca...maturitatea dobandita nu reuseste ,de fiecare data,sa gasesca si calea cea dreapta.De parca ar fi indicatoare care sa ne arate calea drepata sau ...mai ,mai putin dreapta...Asa ca ne indreptam fiecare pe unde ne poarta gandurile,dorintele si ,in final...destinul !!!
Comentariu publicat de Confesiune_amara pe Noiembrie 13, 2012 la 9:36am

Domnule Grecu Constantin ma bucur de prezenta , e un gand , o nedumerire ,o durere umana si descrierea poate continua .....zi minunata va urez !

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor