Gândul viscoleşte
ninsoarea din mine,
sperând să te vadă.

Mă umple şi rece
sub pătură caldă
se-ngroapă în sine.

Din lacrimi
în lacrimi încolţeşte,
spre ziua de soare.

Ochii-mi scormonesc
s-oglindească
aceeaşi candoare.

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor