strânge din ceară ochii
căzuți în ploaia lupilor
când cuțitul atinge carnea de miel
cu liniștea mâinii
strânge lobii inimii din sterpe fântani
tu vânt al tăcerii
până la ziuă să nu rămână nimic
dar nimic să nu rămână
din genunchii care au înroșit
fluturele alb

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor