Se zbate geana timpului
pe umărul meu de lut
și de dincolo de azimut
sticlește curcubeul mut.

Lumina se sparge dorului
în ochiul albastru,
cai înaripati nechează pe astru,
viața mea e-vis măiastru.

Violete se desprind zborului,
la marginea întunecată de cer
un suflet își plânge stingher
clepsidra așezată în echer.

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor